Se macină gânduri la moara tristeții

original, inedit, uimitor,

credeai?

mi-s palmele mai blânde,

cuvintele mai calde,

dar nu prea pot dărâma limitele ceții încăpățânate,

leg în noduri lacrimi și-arunc durerea în neant

văd inimă frântă,

curmată traiectorie

și seamă nu am de linia sosirii...

mi-e foame de câteva cuvinte,

dar trece...

mi-e sete de noi

și tristețea-nflorește

învolburarea de șoapte aleargă prin mine

cutremurând iar pieptul ce tocmai voia

îmbrățișarea de seară,

e toamnă-n iubire?

Vizualizări: 50

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Lilioara Macovei pe August 17, 2016 la 6:25pm

Vă multumesc mult!

Comentariu publicat de Caracas Mircea Florin pe Iulie 19, 2016 la 11:33pm

mi-e sete de noi....

învolburarea de șoapte aleargă prin mine

îmbrățișarea de seară,

 Superbe versuri

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor