e vremea colindelor

 

Doamne,

 intrăm în zodia sărbătorilor

când se frământă colacii

 şi când nuntim

naşterea Fiului Tău

 în ieslea cu paie;

curge timpul şi abisul,

 steaua curge

 către această minune

care a înviorat lumea

 şi-a lepădat-o

de păcatul original…

trag clopotele

şi Cineva se naşte

în preacurată liturghie,

cineva fără nume ,

căruia mulţimile

 i-au zis Isus Hristos.

Şi acolo

 în noaptea aceea

 a plâns  toată vecia;

 de-acum alt drum duce

 către izvoarele noastre

spre vatra şi neamul

din care am ieşit,

 un imn curat

 la fiecare  poartă,

 şi-n fiecare casă,

 colinde cântate

prin satele pustii

şi prin cimitirile pline

de singurătăţi şi bălării,

 vestire de Prunc,

născut şi dus la ceruri

 seara  pe-un braţ de cruce

 de un înger…

Se-aud colinzi din Răsărit

 în liniştea fără de nume

şi-acum coboară

 ceru-n lume,

rupând din pâine şi din vin,

 prescuri,

în staulul pustiu…

E laudă şi plâns şi imn

şi numai zare-nseninată

 într-o eternă

 sărbătoare…

 Şi tu, măicuţă,

 să  apari

din neguri

de singurătate

şi să-mi aduci

din podul tău

urcior cu vin şi cu bucate

şi-o pască-a învierii

 noastre,

 blagoslovind

 acest destin

cu dragoste şi cu festin…

 

miercuri, 17 decembrie 2014

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vizualizări: 49

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor