D.A.

 

                       1.

                      era primăvară doar  în amintirea  ta;

 

                      tabloul de lângă bibliotecă este uşor înclinat / îl îndrept

                      poate că acolo priveai tu uneori / în petecul acela de hârtie

                      pe care este crescută iarba / şi printre firele ei amintirile noastre

                      în tinereţea fără sfârşit / ca nişte garofiţe sălbatice;

 

                      în apropiere mnemosyne le aduna în buchete frumos legate

                      cu fâşii de piele / răsucite în două;

 

                      era primăvară doar  în amintirea  ta / afară gîndurile

                      noastre se priveau ca nişte oameni adevăraţi /se înserase

                      printre vitrine / doar în privirea ta mai alerga

                      o fetiţă rătăcită;

 

                      de peste râul târgului podul ducea în spate sute de amintiri

                      despre adolescenţi / sute de săruturi ascunse / ferite de aruncături

                      de ochi / indiscrete / unul dintre acestea este al tău

                      încă se mai aude strigătul ascuţit de adolescentă;

 

                      parcul de dedesubt  ţine în pantecele lui uriaşe toţi aceşti copii

                      superbi / care îşi întind palmele lor minuscule în palmele

                      propriilor părinţi / şi fiecare braţ poartă în vene acel sărut

                      furişat  cândva  / în gând / în imagine / în silabă;

 

                                  uite / aici este linişte / pe deasupra

                                  încă mai zboară două câte două

                                  randunelele / parcă aşteaptă

                                  fotografia definitivă;

 

                                  şi parcă ţi se pare că auzi

                                  şoapte la marginea visului  / ...............  ......

                                  .....................  ...............  ......   .................. 

                                  ...............  /  ................;

 

                                  (prin perdeaua albă / fiinţe magice desenează);

 

                                  prin perdeaua albă / fiinţe magice

                                  desenează umbre / în fiecare chip

                                  se adună un cunoscut / în fiecare adiere

                                  se adună un prieten / în fiecare lacrimă

                                  se adună o iubire pierdută;

 

                      ţineam ascunsă fotografia cu podul de la Avignon / pe vremuri

                      marele prizonier  ofta / imi spunea  despre trecutele domniţe

                      „ceea ce vezi este rodul femeii / în toate anotimpurile

                      femeia îşi ţine ochii treji / îi ţine şi pe ai tăi treji

                      şi dacă pe mine n-o să mă crezi / atunci aşteaptă să-ţi pieptăni

                      barba albă a unei amintiri / strigată dintr-un oraş în altul!”;

 

                      2.

                      întorceam pagina / povestea era aceeaşi / acelaşi final se prefigura

                      aşteptam de parcă cineva schimbase personajele

                      şi altcineva se năştea printre amintirile  noastre;

 

                                  haide mai aproape / atinge-mi umărul;

                                  şi să lăsăm fiecare un porumbel

                                  să vorbească pentru noi / pe limba lor

                                  îşi vor povesti despre câmpurile înverzite şi străine

                                  văzute în călătoriile iernii trecute / despre

                                  chemările nedefinite  ale unei amintiri cristalizate

                                  în zborurile dinaintea naşterii / despre

                                  frumoasele îmbrăţişări din delta fierbinte;

 

                                  totul porneşte de la cuvântul „crisalidă”;

 

                                  ieri eram altcineva / îmi număram peisajele

                                  de pe fotografii şi le aşezam cu grijă

                                  printre filele poemelor / uneori te strigam

                                  prin ferestre întredeschise / pe înserat;

 

                                  alaltăieri nici nu îţi ştiam numele

                                  îl zgâriam pe piatră să nu îl uit

                                  amintirea era îngropată în propria amintire;

 

                                  tăcut

                                  ca un lup flămând care îţi adulmecă parfumul / spun:

                                  (..................  /  …………………..  /  ……………….  ……….);

 

                      pe fereastră îl zăresc pe poştaş / cineva încă mai scrie

                      scrisori / cineva încă mai primeşte  scrisori  în oraşul acesta.

                      today.

 

Vizualizări: 277

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Liviu Mataoanu pe Decembrie 21, 2014 la 6:50pm
Multumesc foarte frumos!
Comentariu publicat de Mihaela Popa pe Decembrie 21, 2014 la 1:41pm

semn de admiraţie

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor