nu e nicio uşă mamă

omenii vin şi pleacă
în uma lor tabachere, cămăşi
şi praf

camera e o gaură neagră
unde braţele mele fac spirale
cheamă ospătari

două sticle
se sparg

ies aburi

nu e nicio uşă mamă
fetiţa din leagăn îţi face cu mâna

şi
uneori
se întreabă
de ce oamenii oraşului
pâş pâş
pun zăvoare
cineva le picura
in ureche
friciile zilnice

Vizualizări: 40

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor