sau*dintr-odată ne amintim cum oamenii /dorm singuri acasă
cineva a uitat să îi înveleasca. acum sunt bolnavi
iar în mintea lor s-a îngropat o turmă de cerbi care cândva au păscut liniștiți ,
într-o pădure de conifere, din norvegia. / în spectactolul live nimeni nu vine pregătit, nimeni
nu este regizorul / doar căutarea ne strânge de gât, până ne sugrumă glasurile.
așa au murit și cerbii/ iar coarnele lor ne-au ieșit prin piele. în transmisiune directă
am așteptat mereu regizorul de imagine să dea drumul semnalului.

poate oamenii au fost tot timpul singuri și caută încă
the human emotions. în acest format ne-am amintit /
ultima dată când am privit peste dealuri / căutând orașul și piața sa centrala / aglomerată și
soarele care își întindea roba portocalie/ atât de vie peste atmosferă. și am mers
până aproape, cât mai aproape. dar dincolo/ marginile pământului erau încă acoperite cu zăpadă chimică.

încă nu se poate coborî
se respiră greu/
în cămăsile de forță / se respiră cu putere

iar trupurile noastre stau întinse la soare. pe sârme
până se usucă, până emisiunea se termină/ iar regizorul strigă/ cut.
fără niciun fel de emoție.

Vizualizări: 97

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Daniela Diaconu pe Februarie 14, 2014 la 8:17am

Mihaela Popa , principessa, Dumitru Timerman,multumesc frumos.

Comentariu publicat de DUMITRU TIMERMAN pe Februarie 13, 2014 la 10:30pm

Un poem care ţinteşte poezia de dincolo de cuvinte...Cu stimă...

Comentariu publicat de principessa princeps pe Februarie 12, 2014 la 9:41pm

mi-a plăcut cum " trupurile noastre stau întinse la soare. pe sârme până se usucă".

Comentariu publicat de Mihaela Popa pe Februarie 12, 2014 la 2:38pm

semn de admiraţie

Comentariu publicat de Daniela Diaconu pe Februarie 12, 2014 la 11:03am

multumesc, Monica! 

Comentariu publicat de Monica Rohan pe Februarie 12, 2014 la 10:59am

Felicitări, Daniela! Un poem bun, bun...

Comentariu publicat de Daniela Diaconu pe Februarie 12, 2014 la 10:48am

da , cred ca e plin de postmodernism prin zonă , de ce m-as sustrage? / multumesc pentru apreciere.

AG/ desigur. desi am ani buni de cand nu ma mai uit la tv. adica deh,pe ici pe colo/ filme.

Comentariu publicat de Adrian Grauenfels pe Februarie 12, 2014 la 8:39am

media va distruge personalitatea pana la mimarea vietii devenita inutila. 

Comentariu publicat de Mănăilescu Lucian pe Februarie 12, 2014 la 5:43am

 "iar trupurile noastre stau întinse la soare. pe sârme / până se usucă, până emisiunea se termină/ iar regizorul strigă/ cut.
fără niciun fel de emoție.".

Remarcabilă apariţie în ţinutul postmodernismului autohton; cum este vorba - credem -  despre un început liric, îndrăznim să pariem, încă o dată, pe faptul că există supravieţuitori pe banchiza de gheaţă a poeziei. Felicitări!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor