Eveniment editorial: „Nu uita că eşti român!”

Antologia de suflet „Nu uita că eşti român!” (vezi aici), lucrare ce a văzut lumina tiparului la „Editura Agaton”, poate fi considerată, pe drept cuvânt, o veritabilă Biblie a celor ce cugetă şi simt româneşte. Cu cele 352 de pagini, cuprinzând cântece, poeme, poezioare pentru copii, imnuri, tropare ale sfinţilor români, volumul antologic rămâne, fără îndoială, o carte monumentală, care nu trebuie să lipsească din biblioteca unui bun român.

Cu un frumos Cuvântul înainte s-a ostenit părintele Iustin Miron, stareţul Mănăstirii Oaşa. De asemenea, o inspirată prefaţă aparţine fratelui Andrei Dîrlau.

Capitolul I: Cântece patriotice se deschide cu textele binecunoscutelor imnuri naţionale: Deşteaptă-te române, Trăiască Regele, Limba noastră şi continuă cu o listă de poeme intitulate sugestiv: Dragoste de neam şi ţară.

O interesantă iniţiativă a editurii a fost aceea de a dedica o secţiune specială cântecelor lansate de-a lungul vremii în cadrul „Cenaclului Flacăra”. Titluri, precum Imnul Alma Venus (Trăiască România), Jurămant la Putna, Avram Iancu, Baladă pentru Basarabia, Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt, Căciula, Clopotul Reîntregirii, Colindul Ardealului (Tu, Ardeal), Iancu la Ţebea, Jurământ la Putna, Jurământ pentru Ardeal, Marşul Ardealului, Mereu cu Dumnezeu, Ţara noastră-i ţara noastră sună familiar cititorilor mai în vârstă.

Capitolul se încheie cu o o colecţie de cântări patriotice contemporane, precum: Biserica română, Elegie lui Brâncoveanu, Imn dacic, Jianu, Puneţi şeile pe cai Sentiment de Ardeal.

În capitolul al doilea: Poezii patriotice sunt prezentaţi o pleiadă de poeţi români şi străini, împreună cu câteva din poemele lor, reprezentative pentru lirica patriotică românească, precum şi pentru lirica sapienţială universală. Au fost evocaţi poeţi precum: Aron Cotruş (Ai noştri sunt aceşti munţi), Radu Gyr (Românie, Crezul, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!), Marin Sorescu (Ardealul, strarea mea de spirit), Grigore Vieru (Scrisoare din Basarabia), Vasile Posteucă (Bucovină, Bucovină), Ştefan Octavian Iosif (Când a fost să moară Ştefan), Adrian Păunescu (Rugă pentru neam, Dacii liberi, Români prin Europa), Gabriela Genţiana Groza (Scrisoare către Basarabia), Mihai Eminescu (Scrisoarea III, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie), George Coşbuc (O scrisoare de la Muselim Selo, Scut şi armă, Spadă şi credinţă, Dunărea şi Oltul, Imnul studenţilor, Paşa Hassan, , Cântec ostăşesc, Cântec [Ţară avem şi noi sub soare], Cântec [Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai] ), Ioan Alexandru (Aura, Ego Zenovius, Strămoşii,Ţăran, Ţăranii, Testamentul lui Ştefan cel Mare, Identitate), Vasile Militaru (Ţara mea…scrisoare unui străin, Credinţa în popor, Eroilor, Chiot către neamul meu), Vasile Alecsandri (Imn lui Ştefan cel Mare), Nicolae Nicoară Horia (Transilvania, Eu vin din Ţara Moţilor), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Imnul românesc, Îndemn frăţesc, La noi acasă, Popor martir, Turmă fără Păstor)), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Va veni cândva), Teofil Lianu (Zarca), Pr. Alexei Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (Cântecul potirului), Dimitrie Bolintineanu (Daniel Sihastru, Muma lui Ştefan cel Mare), Gheorghe Buznea (Doina Prutului), Aneta Georgescu (Durerea Prutului), Kostas Varnalis (învaţă), Gabriel Iordan-Dorobanţu (Poarta Raiului), Dumitru Paulescu (Ravaş de pribegie).

Urmează o secţiune dedicată celor mici : Un cântec pentru ţară, Leagăn vieţii mele, Ţara mea (Otilia Cazimir), Poezii de Grigore Vieru, Mulţumim pentru pace, Graiul meu, Dorul şi limba.

Ultimul capitol: Tropare ale Sfinţilor români cuprinde scurte cântări de laudă închinate sfinţilor noştri, apărători ai dreptei credinţe stămoşeşti, precum şi frumoase rugăciuni pentru ţară şi pentru lume.

Binecuvântata Carte de cântări şi poezii, care gravează cu majuscule cuvântul ROMÂN în cămara inimii, vine să umple un gol istoric şi să amintească fiecăruia din noi că este dator să nu-şi uite obârşia, indiferent în ce parte a lumii l-a dus soarta.

Nu uita ca esti roman

 

Vizualizări: 280

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ilie adrian pe Iulie 22, 2013 la 5:10pm

  Multumesc frumos Dorianus.Sunt total de acord cu dumneavoastra.Nuanta insa este de esenta..pentru ca daca spun ca sunt dac la cineva in Spania,se uita la mine lung si nelamurit,dar daca spun ca sunt roman si ca noi romanii ne tragem din traco-geto-daci,este lamurit pe deplin,dandu-si seama ca suntem un popor vechi si brav,nobil si cu radacini adanci in istoria omenirii,cu o cultura veche si de neinlocuit pe acest pamant.In constiinta mondiala din acest moment suntem cuprinsi ca romani.Noi trebuie sa retrezim contiinta noastra si a lumii,redenumindune daci.Daca nu uitam ca suntem romani,eu zic ca,ar trebui sa avem si o zi in care sa nu uitam ca suntem traco-geto-daci,iar ziua aceea sa fie zi de sarbatoare nationala.Asta ca insemn de trezire nationala.Chiar am si o propunere.In ziua solstitiului de iarna,sub semnul lupului.

Comentariu publicat de Moldovan V. Dorin pe Iulie 20, 2013 la 11:54am

Prietene Adrian Dacul un salut calduros de pe meleagurile-ti natale , iti transmit. Ma bucur ca ne-am intersectat si mai discutam intre noi.

Sunt de acord in ceea ce exprimi, dar , istoria noastra nu incepe de la 1859 cand a aparut Romania ca stat ( asa spun multi ca noi suntem un stat nou - ex.  maghiarii - si nu  avem istorie milenara), ci acum mii de ani. 

Dupa cum stim istoria poporului nostru este tratata si prezentata in mod real ,  din ce in ce mai putin, cu precadere in sistemul de invatamant Romanesc. De la scoala primara la facultate.

Si uite/asa se duse si apuse . . . . . ..

Consider ca intotdeauna cand avem posibilitatea sa vorbim despre istoria noastra , trebuie sa abordam si INCEPUTURILE  ADEVARATE ALE POPORULUI ROMAN , adica MILENARII DACI , altfel vom pierii si generatiile viitoare vor traii , doar pentru calculator , masini , acces direct , becalism , politica (jaf legal ), interlopi  etc.

Suntem ROMÂNI , acum. Asta e. Dar istoria trebuie sa fie NUMAI UNA.

Toate cele bune iti doresc si sanatate mamei tale.

Cu bine , Dorianus.

Nota.

Voi atasa si o poezie de-a mea , cu pretuire pentru ceea ce suntem :

LIMBA  NOASTRĂ  CEA  ROMÂNĂ

O exprimare ce-mi insuflă

O bunătate în gândire

O bucurie pentru suflet

O alinare , nostalgie

O reuşită ce exprimă

O încântare , desfătare

O ambianţă , cea plăcută

O relaxare din cea mare.

Aşa trăiesc când mă exprim

În limba mea cea ROMÂNEASCĂ

Şi cea trăită de milenii

Şi care-n veci o să trăiască.

E limba ce-a început din Antici

Peste a noastre vechi meleaguri

Şi care n-a putut fi ştearsă

Şi nici uitată peste veacuri.

Cu ea s-au exprimat şi DACII

Sub altă formă de-nceput,

Aşa au tot vorbit şi VLAHII

Nume schimbat pe-acest pământ ,

Doar denumirea e schimbată

Că-i DACĂ , VLAHĂ tot una-i

E limba noastră Românească

Ce suferii schimbări în ani.

Şi DACUS MALUS cel Mihai

Şi cu Ştefan Cel Mare,

Şi Brâncoveanu cu-ai lui fii

Avut-au exprimare ,

În limba noastră strămoşească

Ce unge-ai noşti plămâni

Să se audă peste tot

Din pieptul de Români,

Tot ce avem de spus

Rosti,

Şi exprimat făţiş

Respectul nostru pentru Moşi

Şi limba ce-au transmis.

Aşa-m cântat şi doinele

De jale şi oprelişti

Şi ne-am tratat şi rănile

Din suflet, de cei veşnici,

Şi cântul mamei cel duios

Cu-îmbrăţişări prelunge

Şi dezmierdatul unduios

Cum numai mama-l spune,

Şi hotărârea cea străbună

Spre lupta libertăţii noastre ,

Şi-nvăţămintele profunde

Din ancestrala gliei aste,

Au fost cântate , exprimate

În limba noastră cea ROMÂNĂ

Ce de milenii , ea străbate

Ţinutul nost , cu noi de ,,mână,,.

Aşa că eu acum consider

Că v-am expus succint,

Şi înţelegeţi voi cu toţii

În limba care-am scris,

Că nu există frumuseţe

Mai mare-n exprimare

Decât cu-a noastră cea străveche

ROMÂNA îmbietoare.

 

 

                                                                    05 Iulie 2013

                                       Moldovan  V. Dorin - Braşov

 

 

Comentariu publicat de Victoria Stoian pe Iulie 19, 2013 la 11:15pm

Poate mai mult şi mai dureros decât noi, nu uită că sunt români, românii din Basarabia, Bucovina De Nord, Herţa, Banatul Sârbesc.Pe toţi ne leagă Limba Română. Am plâns de câte ori i-am ascultat recitându-şi versurile pe Grigore Vieru sau pe Leonida Lari.

O dragoste mare

                           Poetei Leonida Lari

Cu mine creştea o dragoste mare,

Odată cu  Limba pe care-o-nvăţam,

Cuvintele grele le  pronunţam

De sute de ori, cu multă răbdare.

Şi-n mine-nflorea o dragostea mare

Din Limba în care-nvăţam să citesc,

Din Limba în care gândeam „te iubesc”,

Un verb la prezent, uriaş cât o zare.

Şi dragostea-n mine fierbea, clocotea,

Iubeam într-o Limbă  în care puteam

Să dau înţelesuri şi-atunci când ardeam

Şi-atunci când iubitu-mi dădea câte-o stea.

 

Şi vreau, dacă plec, cu voi să rămână

O dragoste mare, Limba Română!

                                    28 martie 2010

Comentariu publicat de ilie adrian pe Iulie 19, 2013 la 9:57pm

 Da  Dorianus...suntem daci,dar asa cum o femeie ia numele barbatului dupa casatorie, asa si noi am luat numele de romani,mai bine spus altii ne-au numit asa ,iar noi am acceptat.Poate ca numele de roman nu ne convine,dar azi,acest numne cuprinde unitatea noastra nationala.Romani=daci dar tot asa de bine inseamna si geti si traci.Romani inseamna si vlahi si moldavi si ardeleni.Roman inseamna si bucovineni si basarabeni,precum si aromani din Bulgaria ,Voivodina,Grecia  si Serbia.Roman sunt si eu,chiar daca sunt in Spania si chiar daca imi spun ca porecla Adrian Dacul.

  Daca dacii sunt urmasii celor din cucuteni sau gumelnita,noi romanii suntem urmasii dacilor,asta indiscutabil.

Comentariu publicat de Moldovan V. Dorin pe Iulie 19, 2013 la 12:05pm

Sa nu uitam acest nume , dar totusi, NOI nu suntem DACI ?

Ne/am legat de acest nume ROMAN , obligati de puterile timpurilor de atunci.

In 1859 Kogalniceanu si ai lui au dorit ca prin unirea Moldovei si Valahiei sa reapara numele nostru real , adica DACIA.

Imperiul Tarist , Austro/ungaria si Imperiul Otoman sau opus vehement si abia am reusit prin numele de ROMANIA sa ni se recunoasca Unirea( de fapt ne/am recunoscut latinitatea , care de fapt stim cu totii , ca este o minciuna, adusa la originea poporului nostru  DAC).

Dle Iuga , Transilvania e bantuita si in zilele noastre de incercari grele. PATRIOTISMUL NOSTRU ( FATA DE CEL DIN TIMPUL DACILOR STRABUNI ) ESTE PRES DE STERS PE PICIOARE PENTRU MULTI .

Prin metode de ,,infometare" si griji zilnice se incearca si pentru moment reuseste , sa ne dispretuim tara si liderii.

,,Divide si condu." - acest slogan antic , se aplica si/n zilele noastre.

Multumim pentru articol si felicitari.

Comentariu publicat de ilie adrian pe Iulie 18, 2013 la 11:42pm

 Nu am uitat chiar daca suntem pribegi prin alte tarii.Felicitari pentru promovarea ideii si promovarea culturii romanesti.

Comentariu publicat de IUGA NICOLAE pe Iulie 18, 2013 la 5:13pm

                   Mari, multe si respectuoase felicitari precum si o respectuoasa plecaciune celor care s-au straduit si au trudit la realizarea acestei antologii. Datoria noastra de capatai a celor care citim aceste randuri cred ca este aceea de a depune vointa ca titlul antologiei sa nu fie doar o dorinta ci sa devina, mai mult decat pana acum, un fapt de viata. 

PS. Unde se poate gasi, cat costa, cine, cum, etc.

Comentariu publicat de IUGA NICOLAE pe Iulie 18, 2013 la 4:59pm

                    Se observa cu ochiul liber ca NU UITA CA ESTI ROMAN suna consonant si la unison cu TRANSILVANIA si ARDEAL. De ce oare aici are o rezonanta speciala si un ecou aparte indemnul de a nu uita cine suntem  ?????????????

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor