Evoluţia feminismului românesc

 

Începuturile emancipării femeii române. Contextul internaţional

 

Dacă odată cu izbucnirea, în 1789, a Revoluţiei franceze, femeia iese din spaţiul domestic devenind luptătoare egală cu bărbatul pentru principiile întregii societăţi, reformularea statutului ei social a presupus încă o lungă perioadă de timp. Deşi până la sfârşitul secolului al XIX-lea locul şi rolul ei în societatea europeană rămân încă marginale, nu încetează să evolueze. În pofida persistenţei clişeelor tradiţionale, sub impactul mişcării feministe, cu trăsături specifice pe zone şi perioade (unii autori au subliniat că nu există feminism, ci feminisme) inserţia femeilor în viaţa societăţilor europene, şi dobândirea de drepturi pe diverse planuri, se produce treptat. Feminismul însuşi evoluează de la cel iniţial, al egalităţii (vizând stipularea în constituţie a egalităţii de drepturi), la cel al diferenţierii şi al eliberării, până la feminismul radical, lansat în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Situaţia femeii în spaţiul românesc are o serie de asemănări cu cea general-europeană, dar şi o serie de elemente specifice.

 

Doamna - ctitor

 

Pe parcursul Evului Mediu, reprezentantele înaltei societăţi şi soţiile domnitorilor au părăsit adeseori viaţa plictisitoare din iatacuri pentru a-şi sprijini soţii atunci când aceştia se confruntau cu situaţii politice delicate: la români „nu e nici un colţ de taină unde să se ascundă sfioase, femeile. Dimpotrivă, Doamna se amestecă în toate şi, când domnul cade, ea e gata să joace rolul său” (Nicolae Iorga). Unele s-au implicat în luptele pentru tron, fie ajutându-şi soţii să-l (re)capete, fie sprijinindu-şi fiii în lupta succesorală sau chiar în conducerea ţării: „Ele se îndreaptă către dregători şi dau mărturia unei judecăţi îndeplinite. Spun cine e soţul, de la care le vine toată puterea, dar fac să scrie cartea domnească în numele lor. Dedesubt nu e pecetea domnului, ci mica, delicata pecete de inel a doamnei” (Idem). Respectul datorat acestora este relevat şi de faptul că participau la ospeţe, Dimitrie Cantemir relata că uneori „la masa de prânz a domnului vine şi Doamna”, nu este doar slujită, în iatacurile proprii, de dregători „cămăraşii, medelnicerii, cuparul sau paharnicul şi jupânesele alese din neamurile boiereşti”. Fiicele erau utilizate, ca peste tot în Europa vremii, pentru a încheia alianţe sau a consolida averi. Dintre acestea relevante sunt doamnele Chiajna, Ecaterina Salvaresso, Maria Voichiţa, Stanca, Ruxandra Lăpuşneanu, Elisabeta Movilă, Păuna Cantacuzino sau domniţele Elena, Bălaşa, Rallou ş.a.

 

Doamna - sensibilă

 

Escaladarea barierelor impuse de viaţa în strictul univers familial s-a contextualizat ca fenomen în sine în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Emanciparea femeii ca element constitutiv al modernizării societăţii româneşti descrie un parcurs sinuos, condiţionat în bună măsură de structuri de mentalitate, dar şi de incongruenţe aferente politicului sau economicului. Îngemănarea de elemente novatoare cu moştenirea actului filantropic şi de caritate asumat de reprezentantele marilor familii boiereşti din Ţările Române a particularizat cazul românesc în context european şi a dus la recunoaşterea drepturilor cetăţeneşti ale femeii. Vizibilitatea femeii române în spaţiul public a fost reclamată şi promovată de către elite, ceea ce face ca transmisia către celelalte categorii de populaţie să fie trunchiată, pe alocuri echivocă. Majoritatea specialiştilor în domeniu este de acord că iniţiativa feministelor românce nu poate fi considerată drept o banală adoptare mimetică a comportamentului public occidental. Tatonările autohtone valorificau în egală măsură conduita publică exemplară a unora dintre boieroaicele muntene sau moldovene (vezi exemplul Saftei Brâncoveanu), prezenţe active în viaţa comunităţilor locale încă din secolul trecut, dar şi experienţele noilor generaţii aristocratice, promotoarele unui univers ideatic incompatibil cu realităţile româneşti.

Contactul elitelor româneşti cu mesajul livresc iluminist a fost intermediat de studenţii români aflaţi la studiu în Occident, ca şi de o parte a camarilei fanariote. Acţiunea publică a femeii în prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost indisolubil legată de cauza revoluţionară şi manifestă în acele familii româneşti care au subscris unei educaţii în spiritul vremurilor noi (vezi Zoe Golescu, Maria Rosetti sau Cocuţa Conachi). Raportarea acestora la realităţi politice într-o permanentă schimbare (războaiele napoleoniene, Sfânta Alianţă, războaiele ruso-austro-turce, legitimarea Imperiului German ca un centru de putere) a determinat actul de acţiune publică. Zoe Golescu a împărtăşit ideea izbucnirii unui nou conflict ruso-turc, care să oblige Marile Puteri să intervină şi să clarifice situaţia internaţională a Principatelor Române. O privire sumară asupra îndeletnicirilor sale din perioada postrevoluţionară – întreţine o vie corespondenţă cu fiii săi, are contacte cu secretarul Consulatului britanic din Bucureşti, călătoreşte în Imperiul Otoman şi se confruntă cu reprezentantul Puterii protectoare la Bucureşti – relevă faptul că este bine informată despre mersul afacerilor europene şi despre oportunităţile româneşti în acest context. Multe dintre familiile româneşti cu stare au ales să-şi trimită fetele la studii „în îndepărtata străinătate”, tocmai pentru definitivarea unui profil spiritual armonios.

Doamna - soţie

 

Idei care au făcut carieră în epocă, precum libertate, egalitate sau democraţie au sedus publicul feminin (vezi celebritatea salonului Elenei Sturdza). Femeia a fost mult mai deschisă la asumarea unui tip de discurs politic novator, în principal datorită aspiraţiilor sale de natură egalitaristă în spaţiul cetăţenesc. Intenţia declamată, de participare la viaţa politică, a fost incompatibilă statutului său şi prevederilor codexurilor legislative în vigoare. O abordare economică a problemei permite surprinderea aspectelor legate de protejarea femeii în calitatea sa de soţie în faţa abuzurilor soţului, în acest sens Codul Civil cuzist valorificând la un nivel superior prevederile legislative anterioare (Codul lui Caragea sau cel al lui Calimachi). Interogarea factorului social lămureşte privitor la carenţele perpetuate în educaţia femeii (îndeosebi a orăşenimii şi ţărănimii). Astfel, unul dintre punctele forte ale discursului feminist din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a vizat facilitarea accesului la educaţie a fetelor şi atenuarea acelor constante educaţionale ce le pregăteau pe femei exclusiv pentru rolul de soţie şi mamă, idee subliniată de la cel mai înalt nivel: „Femeia, centru al familiei şi al vieţii casnice, motor al sentimentelor celor mai nobile şi generoase, a avut şi va avea rolul cel mai înalt şi mai frumos în societăţile omeneşti ca fiică şi ca soţie şi ca mumă” (Carol I, cuvântare la premierea fetelor din şcolile primare şi gimnaziale de fete, 1876) sau „Femeia să tacă în biserică! Nici astădzi nu mi-am schimbat părerea şi voiu zice tot-deauna că activitatea femeii nu trebue să esă din interiorul sfânt al casei. Glasul femeii nu sună mai frumos ca la vatra ei, în mijlocul copiilor ei…” (Elisabeta de Wied, discurs la Academia Română, 1890).

Doamna - revoluţionar

 

Angajarea Regatului României în prefaceri interne de natură economică a funcţionat ca reactiv în procesul de socializare a femeii. Cererea pe piaţa muncii determina remanierea socială şi constrângea sistemul public de educaţie să apeleze la acele resorturi instituţionale care să-l eficientizeze. Descendentele familiilor aristocrate continuau să-şi desăvârşească profilul intelectual în capitale europene faimoase, în timp ce moştenitorii burgheziei în formare au ales învăţământul universitar românesc (în 1908, cca 21,64% din numărul studenţilor erau femei). Beneficiile noii configuraţii economice s-au tradus în percepţia despre sine a femeii autohtone. Cvasiindependentă din punct de vedere financiar, consumatoare de literatură şi de vestimentaţie de factură occidentală, aceasta a învăţat treptat să-şi articuleze pretenţiile faţă de societatea la a cărei funcţionare a devenit părtaşă. Formularea explicită a revendicărilor a fost asumată de diversele asociaţii de femei ce au fiinţat în epocă. Interesate în săvârşirea actelor de binefacere ca expresie a cultivării tradiţiei mişcării feministe, aceste organizaţii au arborat cu timpul stindardul cauzei feministe. Organele de presă aferente au facilitat schimbul de idei, dar şi popularizarea discursului. Dintre tipăriturile cele mai influente ale perioadei se cuvin a fi menţionate „Femeia română” (întemeiată de Maria Flechtenmacher, 1878 - 1788), „Gazeta Femenină”, „Familia”, „Munca” (1889), „Rândunica” (1893), „Buletinul Ligii femeilor” (1895), „Dochia” (întemeiată de Adela Xenopol, 1896), „Românca”, „Uniunea femeilor române” (1908), „Viitorul româncelor”, „Drepturile femeii” (1912). În paginile acestor publicaţii, elitele au fost provocate să-şi formuleze pertinente puncte de vedere privitor la nevoia de emancipare a „femeii române din toate straturile sociale” şi să configureze proiecte de reformă socială adecvate realităţilor româneşti ale momentului.

Confruntarea cu împământenita ordine socială rigidă şi închistată a îngreunat orientarea feministelor spre sfera publică, acestea preferând chiar şi în perioada interbelică acţiunea pe cont propriu şi mai puţin coroborarea eforturilor lor cu a celorlalte minorităţi marginalizate în numele tradiţiei. Cele mai multe dintre apelurile publice accentuau rolul ce-i revenea bărbatului în ridicarea spirituală a femeii şi în educaţia acesteia. Politicieni şi oameni de cultură precum Ion Heliade-Rădulescu, George Bariţiu, C.V. Ficşinescu, Paul Scorţeanu sau Valeriu Hulubei au subliniat nevoia stringentă de reaşezare a sistemului de educaţie, condiţie sine qua non a profilării unei societăţi civile trainice. O naţiune tânără, aşa cum era percepută naţiunea română, trebuia să se reproducă în condiţii de sănătate mentală. Femeia era constrânsă astfel să transmită un mini-discurs uniformizat despre viitorul ţării şi despre menirea patriotică a fiecărui cetăţean, mini-discurs însuşit în cadru instituţional (şcoală, biserică). Altfel spus, societatea românească din a doua jumătate a sec. XIX era dispusă să cultive femeia numai în calitatea acesteia de mamă (în plan restrâns, mamă de familie, în plan larg, mamă a naţiunii) şi bun creştin, şi mai puţin să reflecteze asupra includerii acesteia în corpusul cetăţenesc.

Doamna - luptător

 

Radicalizarea discursului feminist a fost legitimată şi de profilarea pe scena politică a Partidului Socialist al Muncitorilor din România, care prevedea în statutul votat la cel de-al doilea Congres „absoluta egalitate între bărbat şi femeie”, „egalitatea drepturilor politice şi civile dintre bărbat şi femeie” sau retribuţie egală în condiţiile prestării aceleiaşi munci (cotidianul „Munca”, 24 aprilie 1894). Sofia Nădejde, soţia liderului socialist Ion Nădejde, familiarizată ideologic cu mişcarea socialistă, a supus dezbaterii publice subiecte preferate mediului publicistic francez, cum ar fi, de pildă, raportul dintre inteligenţă şi greutatea creierului. Argumentaţia sa a subliniat nevoia revizuirii percepţiei societăţii româneşti despre femeie şi despre emanciparea sa prin învăţătură, cel puţin din perspectiva accepţiei sale ca „om, semen al bărbatului”.

„Liga Femeilor din România" (1894) a fost una dintre multele societăţi feministe care şi-a exprimat deschis intenţia de a întreprinde acţiuni în spaţiul public, menite să relativizeze locul „mult prea restrâns” rezervat femeilor. Astfel, militantele îşi propuneau să aducă modificări corespunzătoare legislaţiei în vigoare, îndeosebi Codului Civil, să convingă de necesitatea independenţei economice a soţiei în interiorul vieţii de familie, să se implice în promovarea femeii instruite în posturi până atunci rezervate cu obstinaţie elementului bărbătesc (avocat, notar, membru în Consiliul de Administraţie). Programul a cunoscut de-a lungul timpului importante adnotări, dintre care semnificativă ar fi referinţa la reclamarea drepturilor politice. O modalitate de cointeresare a factorului politic de decizie practicată de membrele Ligii a fost încunoştiinţarea prin petiţii adresate Parlamentului despre nevoia stringentă de rezolvare a doleanţelor lor. În primul deceniu al secolului trecut s-a impus, pe lângă necesitatea emancipării culturale a femeii, şi recunoaşterea apartenenţei sale cu drepturi depline la corpul cetăţenesc (prima româncă care a arătat semnificaţia obţinerii dreptului de vot pentru femeie a fost Eliza Popescu).

Participarea Regatului României la prima conflagraţie mondială a presupus schimbări bruşte la nivelul politicii de stat, ca şi deteriorarea ireparabilă a sistemului tradiţional de valori. Femeia română a ieşit din anonimat odată cu înrolarea soţului, a fratelui, a fiului sau a tatălui în armată. Fie ele ţărănci cu grija gospodăriei, infirmiere mobilizate în spitalele de campanie din spatele frontului, muncitoare în fabricile româneşti care se văzuseră nevoite să suporte efortul de război sau soţii de oameni politici, femeile au reuşit să se adune exemplar şi să dovedească legitimitatea revendicărilor lor. În contextul nou disputatei ordini politico-sociale (discuţiile pe marginea Constituţiei de la 1923), femeia a încercat să-şi impună propriile interese şi să valorifice orizontul deschis moştenit în urma războiului. În iulie 1918 a luat naştere „Asociaţia pentru Emancipare Civilă şi Politică a Femeilor Române”, care valorifica tradiţiile militantelor feministe din Vechiul Regat, dar şi eforturile de emancipare civică ale transilvănencelor (prima asociaţie feministă din spaţiul românesc a apărut la Budapesta). Modificarea fondului legislativ oferea şi oportunitatea impunerii egalităţii politice a femeii cu cea a bărbatului. În acest sens, asociaţia a continuat să trimită petiţii Parlamentului, să organizeze conferinţe publice şi să susţină o amplă campanie de presă.

Perioada interbelică a marcat pe multiple planuri afirmarea cauzei feministe. Practicarea votului universal a reprezentat o provocare în sine pentru întreaga suflare bărbătească (evident, cu excepţiile semnalate de Constituţie). Astfel, puţini dintre aceia care aveau dreptul de a alege şi de a fi aleşi au avut răgazul de a reflecta la legitimitatea cererilor feministe. Noul cetăţean s-a văzut el însuşi obligat să-şi reevalueze într-un ritm alert opţiunile în spaţiul politic, fie şi numai ca urmare a acţiunii a doi factori decisivi – apariţia pe scena politică a unor noi actori şi mandatul de parlamentar pe termen scurt. Faptul în sine a obligat mişcarea feministă să-şi reelaboreze discursul public şi să găsească soluţii viabile în vederea împlinirii misiunii sale sociale.

Politicul a rămas mai departe refractar la oportunitatea unei dezbateri pe tema dreptului femeii de a se „încetăţeni”. În ciuda demontării unor prejudecăţi sau a unor mentalităţi rigide şi atitudini închistate (vezi cazuri precum Ecaterina Teodoroiu, Ella Negruzzi, Elena Stoenescu-Caragiani, Smaranda Brăescu sau Olga Prezan), titularii ordinii de stat tradiţional-novatoare au afişat o atitudine rezervată în problema profesiunii civice feministe, uneori folosind discursul acestora pentru a-şi justifica apartenenţa de stânga sau de dreapta pe eşichierul politic. Fracturarea identitară a societăţii româneşti după război s-a reflectat şi în promovarea imaginii despre sine a femeii. Războiul semnase certificatul de deces al moşierimii române, astfel că, multe dintre temerarele susţinătoare ale mişcării feministe vor căuta să-şi salveze trunchiat identitatea. Chiar dacă societatea românească se pretindea primenită din diverse unghiuri de percepţie, în fapt se prezenta sub forma unui amestec de elemente de tradiţie şi inovaţii, ce va încetini procesul de modernizare.

Prinţesa Alexandrina Cantacuzino este un exemplu elocvent în acest sens. Activă în diverse organizaţii feministe precum „Gruparea Femeilor Române”, „Asociaţia Casa Femeii”, „Societatea Solidaritatea”, aceasta a promovat ideea emancipării femeii din perspectiva materialităţii sale într-un ev nou, cristalizat în urma stingerii conflictului mondial. Discursul său îmbracă pe alocuri forme antimoderniste (chiar accente xenofobe), ceea ce face ca regresiunile intelectuale să se substituie formulărilor feministe concrete de dinainte de război.

Mişcarea feministă încerca să rămână, în ciuda diferitelor provocări, puternic ancorată în viaţa socială reală. Argumentaţia oferită de Calypso Botez relativ la necesitatea acordării dreptului de vot femeilor se sprijinea pe factorul „logic şi de adecvare la actualitate”. Suprapunerea dintre stat şi naţiune nu era perfectă, din moment ce femeia, mama naţiunii, era exclusă din corpul cetăţenesc. Poate mai semnificativ decât discursul practicat de către reprezentantele mişcării de emancipare a fost procesul de integrare a femeii în diferitele sectoare ale vieţii publice (de la atelierele meşteşugăreşti la instituţii elitiste precum Academia Română). Lansarea femeii pe piaţa muncii a condus la relativizarea punctelor de vedere antifeministe şi a pregătit societatea românească pentru momentul schimbării. În anul 1929 femeile au primit un parţial drept de vot, în sensul în care puteau să aleagă şi să fie alese în consiliile municipale, în condiţiile în care aveau studii liceale sau profesionale terminate, erau văduve de război sau decorate pentru servicii excepţionale.

Lipsa de unitate şi, uneori, abuzul de discurs intelectualizat în ceea ce priveşte chestiunile legate de locul şi rolul femeii în societatea românească au devenit sesizabile în perioada premergătoare celei de-a doua conflagraţii mondiale. Experienţa regimurilor politice nondemocratice în spaţiul public românesc (regele Carol II şi mareşalul Ion Antonescu) a cultivat figuri feminine precum Elena Lupescu, regina mamă Elena sau Maria Antonescu. Problema cea mai spinoasă se dovedea a fi cea a categoriilor – Elena Lupescu era demonizată, regina mamă Elena privită condescendent sau admirată, Maria Antonescu acuzată, Zoe Sturdza temută, Alexandrina Cantacuzino „adulată”, Ana Pauker condamnată ş.a.m.d.

Dreptul femeii de a accede în Parlamentul României, câştigat în 1939, a fost lovit de nulitate odată cu alterarea situaţiei politice interne şi internaţionale, aşa că societatea autohtonă avea să recunoască egalitatea în drepturi politice a femeilor cu bărbaţii în contextul instaurării unei dictaturi de stânga. Regimul comunist a reglat într-un mod brutal diferendul ideologic dintre promotorii feminismului şi antifeminişti, impunând femeia ca „muncitor socialist egal” cu bărbatul. Chestiunea nu era însă nici pe departe soluţionată, în ciuda deciziei neechivoce a autorităţii de stat.

În încercarea de a se împământeni la Bucureşti, noua ordine politică de stat a trebuit să exerseze şi tehnica compromisului. Astfel, în atitudinea statului de democraţie populară faţă de femeie s-au putut detecta elemente de noutate, însă şi componente tradiţionale. Peste imaginea pe care societatea românească o construise despre rolul femeii în cuprinsul secolelor trecute, titularii noii puteri au suprapus, fără să reflecteze asupra consecinţelor, elemente din discursul feminist interbelic. Acest amestec avea menirea să servească politica socială a regimului comunist.

Doamna cu coc

 

Femeia politician, femeia muncitor sau femeia activist au fost numai câteva dintre modelele cultivate public în timpul administraţiei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Femeia politician, mai ales aceea care se implicase activ în propăşirea mişcării comuniste româneşti în vremuri puţin generoase, avea menirea de a înlocui vidul creat de dispariţia de pe scena politică, cu sprijinul electoratului, a aşa-zişilor demnitari burghezi corupţi. Indiferent că acţionase în numele Partidului Comunist din România sau în numele Cominternului, femeia făcuse dovada capacităţilor sale organizatorice şi, deci, merita un loc important în viaţa politică. Femeia muncitor a pus umărul, alături de muncitorul bărbat, la construcţia socialismului, la avântul procesului de industrializare, la creşterea randamentului muncii (evident, un rol însemnat în mobilizarea „forţelor sale productive” l-a avut propaganda). Femeia activist a jucat, potrivit rapoartelor Comisiei de Propagandă, un rol însemnat în popularizarea „bunelor intenţii” ale noului corp politic în rândul oamenilor muncii. Un fenomen care merită supus atenţiei descrie starea civilă a principalelor voci feminine din epocă – Liuba Chişinevschi, Ana Toma, Sanda Rangheţ, Vanda Nicolschi sau Ecaterina Borilă. Pentru relevanţa opiniei noastre ar fi de exploatat faptul că poziţia penetrantă deţinută de acestea în societatea românească – în C.C. al P.M.R., în organismele de presă sau în societăţile mixte româno-sovietice – se datora într-o însemnată proporţie poziţiei soţilor. În cele mai multe din cazuri, marginalizarea soţului a atras după sine şi mazilirea personajului în cauză. Mai mult, după modelul Anei Pauker, au consimţit la adopţii, în ciuda faptului că erau deja deţinătoarele unor familii consolidate. Sublinierile de mai sus au căderea de a demonstra raportul proporţional dintre tradiţie şi înnoire practicat de regimul comunist.

Fenomenul va îmbrăca noi aspecte în ultimele două decenii de administraţie a lui Nicolae Ceauşescu, datorându-se deopotrivă inovaţiilor din viaţa politicii de stat şi mutaţiilor de factură socială survenite în urma scăderii ratei natalităţii. Coabitarea statutară a femeii muncitor cu femeia mamă a funcţionat ca o provocare pentru echipa prezidenţială. În procesul de formare a „omului nou” termenii contractuali se modifică considerabil. Femeia era în realitate cel mai puţin vizată de discursul propagandistic, pentru că, în fapt, trebuia să se întoarcă cu faţa către trecut şi să-şi redescopere valenţele antebelice de „mamă a naţiunii”. Complicat devenea însă procesul de osmoză dintre ipostazele în care era imaginată femeia – mamă a naţiunii (evident, socialiste), muncitor, soţie şi credincios apărător al păcii.

Prezenţa femeii în activitatea productivă nu a presupus aprioric şi emanciparea socială, aşa cum susţineau parte din feministele perioadei antebelice. Independenţa sa financiară a fost surmontată de obligaţiile de reproducere. Femeia româncă, potrivit iconografiei oficiale, era îngemănarea fertilităţii cu devotamentul faţă de casă şi societate, cu sacrificiul de sine şi capacitatea de luptă.

Hotărârea P.C.R. de a acorda un rol mai important în politică femeii s-a concretizat prin numirea a patru femei în Comitetul Executiv al partidului: Elena Ceauşescu, Lina Ciobanu, Magdalena Filipaş şi Aurelia Dănilă. Promovarea femeii în structurile de conducere ale statului, la începutul anilor ’70, a avut ca scop legitimarea ascensiunii politice a primei femei a ţării, singura care a reuşit să treacă prin toate nivelurile. Elena Ceauşescu – devenită femeie-simbol, un exemplu pentru toate româncele, aşezată în galeria revoluţionarelor, începând cu femeia neoliticului, trecând prin „soţiile de domnitori” şi ajungând la „femeile marelui front al înnoirilor revoluţionare” – a fost însoţită de persoane care s-au regăsit în funcţii până în ’dec. 1989: Lina Ciobanu, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Aneta Spornic, Alexandrina Găinuşe, Cornelia Filipaş, Maria Bobu, Paula Prioteasa, Maria Flucsă, supuse în permanenţă unui strict control şi, bineînţeles, sancţiunilor. În Comitetul Central al P.C.R. femei membre erau 17% în 1960, 22% în 1965, 23 % 1973 sau 29 % în 1980, raportul femeie/bărbat promovaţi ca noi membri după 1974 este net în favoarea celor dintâi.

Politicianul femeie din timpul guvernării ceauşiste avea un cu totul alt profil intelectual comparativ cu produsul similar al epocii anterioare. Suzana Gâdea, Maria Bobu, Lina Ciobanu sau Alexandrina Găinuşe se evidenţiaseră datorită „capacităţii lor de muncă”, efortului de a-şi construi o carieră profesională exemplară şi, care, odată realizată, garanta reprezentarea la cel mai înalt nivel. Specializarea demnitarului femeie juca un rol insignifiant în noua configuraţie a aparatului de stat – indiferent de formaţie, putea îndeplini cu succes slujbe în învăţământ şi educaţie, sănătate sau justiţie. Înregimentarea politică a acesteia a funcţionat ca zălog pentru o viaţă în slujba credinţelor comuniste. Miniştrii femei ai guvernelor din ultimul deceniu comunist au deţinut şi preşedinţia organismelor de femei la nivel naţional.

Aserţiunea, frecvent reiterată, că în viaţa literară şi artistică spiritul imaginativ ar fi descătuşat este lovită de nulitate, din perspectiva faptului că într-un regim nondemocratic (mai mult decât într-un regim democratic) statul controlează producţia intelectuală şi mesajul cultivat de aceasta. Viaţa sportivă, constant cultivată în totalitarism, a prilejuit Republicii Socialiste România momente de glorie la Jocurile Olimpice sau în diversele competiţii internaţionale (incompatibile cu statutul sportivilor participanţi, şi ne referim îndeosebi la restricţiile cu privire la deplasările în străinătate sau la deţinerea de altă monedă decât cea românească).

Doar... Doamna

 

Renaşterea spiritului civic (pentru care militaseră Doina Cornea sau Monica Lovinescu) ca urmare a prăbuşirii sistemului comunist a readus în atenţia opiniei publice chestiunea emancipării femeii. Cât de tributară rămâne societatea feminină moralei rurale sau comportamentelor tradiţionale, cât este de dispusă să-şi revizuiască atitudinea faţă de viaţa de familie sau de educaţia copilului sunt numai câteva întrebări la care cercetarea sociologică este somată să ofere astăzi un răspuns.

Bibliografie

 

  • Bock, Gisela, Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu până în zilele noastre, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
  • Ciupală, Alin (coord.), Despre femei şi istoria lor în România, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004;
  • Idem, Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea. Între public şi privat, Editura Meridiane, Bucureşti, 2003;
  • Cosma, Ghizela, Femeile şi politica în România: evoluţia dreptului de vot în perioada interbelică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002;
  • Cosma, Ghizela; Magyari-Vincze; Enikö, Pecican, Ovidiu, Prezenţe feminine: studii despre femei în România, Editura Fundaţiei DESIRE, Cluj-Napoca, 2002;
  • Cosma, Ghizela; Ţârău, Virgiliu, Condiţia femeii în România în secolul XX: studii de caz, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002;
  • De Haan, Francisca (ed.), Daskalova, Krasimira, Loutfi, Anna, Biographical Dictionary of Women’s Movements and Feminism in Central, Eastern and South Eastern Europe: 19th and 20th Century, Central European University Press, 2006;
  • Dobre, Florica (coord.), Membrii C.C. al P.C.R. (1945-1989). Dicţionar, Ed. Enciclopedică, 2004;
  • Dragomir Otilia; Miroiu, Mihaela (coord.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
  • Fauré, Christine (ed.), Political and Historical Encyclopedia of Women, Routledge, New York, 2003;
  • Filipaş, Elena Zaharia, Studii de literatură feminină, Editura Paideia, Bucureşti, 2004;
  • Klejman, Laurence, Egalité en Marche: Le féminisme sous la troisième République, Editions des Femmes, Paris, 1989;
  • Héritier, Françoise, Masculin-Féminin I. La pensée de la différence, Paris, Éditions Odile Jacob, 1996, rééd. 2002;
  • Mihăilescu, Ştefania, Din istoria feminismului românesc. Studiu şi antologie de texte (1929-1948), Editura Polirom, Iaşi, 2006;
  • Idem, Emanciparea femeii române. Studiu şi antologie de texte, vol. I: 1815-1918, vol.II: 1918-1948, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
  • Idem, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iaşi, 2004;
  • Miroiu, Mihaela, Convenio. Despre natură, femei şi morală, Polirom, Iaşi, 2002;
  • Idem, Nepreţuitele femei. Publicistica feministă, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
  • Miroiu, Mihaela; Bucur, Maria, Patriarhat şi emancipare în gândirea politică românească, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
  • Nelson, D. N., Romanian Politics in the Ceauşescu Era, Gordon Science Publishers, New York, 1988;
  • Nicolaescu, Mădălina (coord.), Cine suntem noi. Despre identitatea femeilor din România modernă, F. L., 1996;
  • Offen, Karen M., European Feminisms, 1700-1950: A Political History, Stanford University Press, 2000;
  • Olteanu, Cristina, Femeia-politician în România anilor ’70, în „Erasmus”, nr. 12, 2001, pag. 227 – 231;
  • Idem, Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia, Bucureşti, 2003;
  • Paletschek, Sylvia & Pietrow-Ennker, Bianka (Edit.), Women’s Emancipation Movements in the Nineteenth Century: A European Perspective, Stanford University Press, 2004;
  • Pârvulescu, Ioana, În intimitatea secolului 19, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005;
  • Popescu, Liliana (coord.), Gen şi Politică. Femeile din România în viaţa publică, Centrul Ana, Bucureşti, 1999;
  • Radu, Gheo-Pavel; Lungu, Dan, Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
  • Rezachevici, Constantin, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova. 1324 – 1881, vol. I, sec. XIV – XVI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001;
  • Toderean, Olivia, Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, Bucureşti. 2003.

 

Textul prezentat este studiul introductiv al lucrării Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012.

 

 

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Feminismul_rom%C3%A2nesc

Vizualizări: 4068

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de George Marcu pe Septembrie 23, 2012 la 11:07pm

Lista cu femeile membre ale C.C. al P.C.R.

  1. ALBU Elena (n. 20 mai 1942, Corbasca, Bacău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989).
  2. ALECSANDRESCU Aguriţa (n. 8 nov. 1932, Buhuşi, Bacău – d. 1996, Bacău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974), membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 22 dec. 1989).
  3. ALEXANDRESCU Domnica (n. 10 febr. 1941, Săceni, Teleorman). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 1989).
  4. ANDREI Eugenia (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974), membru al Comisiei Centrale de Revizie (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979).
  5. ANDREI Sofia (n. 2 oct. 1937, sat Maliţa, cm. Păcureţi, Prahova). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.. 1979 – 22 nov. 1984).
  6. ANDRUNACHE Emilia (n. 23 nov., Bicazu Ardelean, Neamţ). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1980 – 1989).
  7. ANTON Cornelia (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  8. ANTON Marcela (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  9. ARSENE Constantina (n. 1927, Negru Vodă, Constanţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  10. ATANASIU Draga (n. 12 nov. 1945, Sat Făurei, com. Ulmu, Călăraşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  11. AVRAM Teodora (n. 1938, sat Suhuleţ, com. Tansa, Iaşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  12. BACIU Maria (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979).
  13. BALINT Constanţa (n. 10 nov. 1933, Bărcăneşti, Ialomiţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.. 1979 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1980 - 1989).
  14. BARĂU Georgeta (n. 18 ian. 1940, Slobozia Conachi, Galaţi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  15. BARBU Filiţa (n. 18 nov. 1936, Bordei Verde, Brăila). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974).
  16. BARBU Floarea (n. 13 ian. 1928, Mârzăneşti, Teleorman). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 – 23 nov. 1979), deputat M.A.N. (1969 - 1975).
  17. BĂRŢAN Ileana (n. 2 ian. 1941, Poiana Sibiului, Sibiu). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  18. BEJAN Marina Adriana (n. 18 nov. 1944, Lovrin, Timiş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 1989).
  19. BELDIE Cameluţa (n. 15 sept. 1930, Urecheşti, Vrancea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 16 dec. 1987), membru al C.C. al P.C.R. (16 dec. 1987 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1980 – 1989).
  20. BENŢE Ecaterina (n. 24 nov. 1939, Satu Mare). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  21. BERNEA Maria (n. 11 mart. 1948, Crângeni, Teleorman). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  22. BICHI Iugenia (n. 7 sept. 1934, Bucureşti – d. 16 aug. 2004, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  23. BISTRICEANU Victoria (n. 6 nov. 1946, Craiova, Dolj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  24. BLEAHU Elena (n. 20 mai 1941, Coroisânmartin, Mureş). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989).
  25. BOB Maria (n. 27 ian. 1948, Dăbâca, Cluj – d. 2002, Dej, Cluj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  26. BOBEICĂ Salomea (n. 1 aug. 1952, Olanu, Vâlcea). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  27. BOBU Maria (n. 1 mar. 1925, Măgura, jud. Buzău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1988 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  28. BOGA Cela Ioana (n. 4 iul. 1928, Turburea, Gorj – d. 2003, Bucureşti). Membru al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965 – 12 aug. 1969), deputat M.A.N. (1965 - 1969).
  29. BOGDAN Eugenia (n. 23 iul. 1941, Apele Vii, Dolj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  30. BORCAN Aurica (n. 31 mai 1951, Valea Mare, Olt). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  31. BORDEA Georgeta (n. 22 mart. 1933, Brăila). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  32. BORŞ Rozalia (n. 24 ian. 1933, Târgu Mureş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1965 – 1969).
  33. BOŢIOC Angela (n. 15 oct. 1931, sat Unimăt, com. Acâş, Satu Mare). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru al Colegiului Central de Partid (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  34. BRADEA Maria (n. 5 sept. 1937, Lipova, Arad). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 1989).
  35. BRAICA Elena (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  36. BRATU Aurelia (n. ?). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  37. BRATU Ioana (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  38. BRINDESCU Letiţia (n. 3 mart. 1937, Comloşu Mare, Timiş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989).
  39. BRISC Ecaterina (n. 14 mart. 1946, Carei, Satu Mare). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  40. BRUMĂRICĂ Ecaterina (n. 27 iun. 1930, Alexandria, Teleorman). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 23 nov. 1979).
  41. BUCUR Floarea (n.15 apr. 1941, Pucioasa, Dâmboviţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989). 
  42. BUCUR Iuliana (n. 4 iun. 1938, Timişoara). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974), membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1975 - 1989).
  43. BURAC Elena (n. 3 mai 1951, Răchiţi, Botoşani). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  44. BURCĂ Georgeta (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  45. BURTEA Elena Verona (n. 30 oct. 1939, Şelaru, Dâmboviţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. 1989 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1980 - 1985).
  46. BUSUIOC Carmen (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989). (G.M.)
  47. BUT Lucia Maria (n. 11 febr. 1938, Satulung, Maramureş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  48. BUZATU Gherghina (n. 5 aug. 1944, Căldăraru, Argeş). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  49. CALOINESCU Aglaia (n. ?). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  50. CATRINA Elena (n. 11 mai, 1935, Bărbăteşti, Gorj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  51. CĂLDĂRUŞĂ Violeta (n. 1 nov. 1945, Măderat, Arad). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  52. CÂRŢI Viorica (20 mart. 1945, Băbeni, Sălaj). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  53. ↑CEAUŞESCU Elena (n. 6 ian. 1916, com. Petreşti, jud. Dâmboviţa – d. 25 decembrie, Târgovişte). Membru al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 22 dec. 1989), membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (19 iun. 1873 – 28 nov. 1974), membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 22 dec. 1989), membru al Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (26 ian 1977 – 22 dec. 1989).
  54. CEBUC Maria (n. 2 mart. 1936, Bărbăteşti, Vâlcea). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), membru al Colegiului Central de Partid (22 nov. 1984 – 25 nov. 1989).
  55. CEGUŞ Dorina (n. 4 dec. 1939, Bucureşti). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1969 – 75, 1985 – 89).
  56. CHIOVEANU Stela (n. 13 mai 1950, Breaza, Buzău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1980 - 85).
  57. CHIRIAC Maria (n. 7 aug. 1941, Corlăţeni, Botoşani). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  58. CHIRICĂ Elvira (n. 4 oct. 1933, Botoşani). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), deputat M.A.N. (1975 – 1980).
  59. CHIRIŢĂ Elena (n. 28 iul.1945, Ciocăneşti, Călăraşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  60. CHIRU Gica (n. 18 sept. 1949, Văcăreşti, Dâmboviţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 89).
  61. CHIŞINEVSCHI Liuba (n. 5 nov. 1911, Tighina, Rep. Moldova – d. 1981, Bucureşti). Ilegalistă. Membru supleant al C.C. al P.M.R (21 oct. 1945 – 24 febr. 1948), membru al C.C. al P.M.R (24 febr. 1948 – 28 dec. 1955), membru al Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. (27 mai 1952 – 19 apr. 1954), deputat M.A.N. (1952 – 57), membru al Prezidiului M.A.N. (13 apr. 1948 – 4 oct. 1955).
  62. CINCĂ Elvira (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.M.R (1960 –1965).
  63. CIOBANU Lina (n. 22 mar. 1929, com. Potcoava, jud. Olt). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965 – 12 aug. 1969), membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 – 22 dec. 1989), membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (19 iun. 1973 – 28 nov. 1974), membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 22 dec. 1989), membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (22 mart. – 24 sept. 1984), deputat M.A.N. (1965 - 1989
  64. CIOBĂNETE Veronica (n. 9 aug. 1936, Beceni, Buzău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 89).
  65. CIOCAN Aneta (n. 12 oct. 1936, Râmnicu Sărat, Buzău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 89).
  66. CIOCAN Elena (n. 24 ian. 1956, Vlădaia, Mehedinţi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al Comisiei Centrale de Revizie (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 1989).
  67. CIOCAN Maria (n. 15 mart. 1925, sat Şieu-Sfântu, com. Şintereag, Bistriţa Năsăud). Membru supleant al C.C. al P.M.R/P.C.R. (25 iun. 1960 – 12 aug. 1969), membru al C.C. al P.M.R (24 febr. 1948 – 28 dec. 1955), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 16 dec. 1987), membru al Comisiei Centrale de Revizie (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), deputat M.A.N. (1952 – 57, 1961 – 69, 1980 – 89).
  68. CIUREA Ana (n. 6 ian. 1934, Breţcu, Covasna). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1980 – 1989).
  69. CIUTACU Florica (n. 7 mai 1946, Brăila). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989). 
  70. COCIORVĂ Maria (n. 14 nov. 1954, Dămieneşti, Bacău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  71. COJOCARIU Silvia (n. 11 nov. 1944, Dersca, Botoşani). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1980 – 85).
  72. COJOCARU Eleonora (n. 18 mai 1930, Bucureşti). Membru al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1969 – 1980).
  73. COLESNICENCU Ileana (n. 11 mai, 1938, Şuţeşti, Brăila). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 89).
  74. CONSTANTIN Anica (n. 11 iun. 1937, Balta Doamnei, Prahova). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984, 24 nov. – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1980 – 85).
  75. CONSTANTINESCU Valentina (12 iul. 1931, Roman, Neamţ). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1980 – 89).
  76. COSTACHE Maria (n. 3 mart. 1927, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 89).
  77. COŞERU Ioana (n. 5 iun. 1937, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  78. COVACIU Elena (n. 1942, Câmpulung, Argeş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  79. CRĂCIUN Constanţa Elena (n. 16 iul. 1914, Constanţa – d. 2 mai 2002, Bucureşti). Membru C.C. al P.M.R./P.C.R. (21 oct. 1945 – 12 aug. 1969, 21 iul. 1972 – 28 nov. 1974), membru al Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. (24 ian. 1950 – 27 mai 1952), deputat în Adunarea Deputaţilor (1946 – 1948) şi M.A.N. (1948 – 1969).
  80. CRISTEA Lucreţia (n. 28 mai 1928, Sălsig, Maramureş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1952 – 57).
  81. CRISTESCU Poliana Daniela Luminiţa (n. 26 oct. 1954, Târgovişte). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 89).
  82. CRISTOLOVEANU Georgeta (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974).
  83. CSUCSUJ Paraschiva Elisabeta (n. 22 nov. 1945, Oradea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  84. DAN Valentina (n. 8 iul. 1937, Constanţa – d. 2001, Galaţi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), membru al Comisiei Centrale de Revizie (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1985 - 1989).
  85. DAVID Ana (n. 22 apr. 1949, Zetea, Harghita). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  86. DAVID Maria (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979).
  87. DĂNILĂ Aurelia (n .20 iun. 1930, Bistriţa – 1982, Cluj-Napoca). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1964 – 12 au. 1969), membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 –  1982), membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (19 iun. 1973 – 28 nov. 1974), membru al Colegiului Central de Partid (23 nov. 1979 – 1982), deputat M.A.N. (1961 – 75).
  88. DELIMAN Ecaterina (n. 15 iul. 1936, Aleşd, Bihor). Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 –  28 nov. 1979), deputat M.A.N.(1969 – 1975).
  89. DELIU Elena (n. 12 ian 1939, Iernut, Mureş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), deputat M.A.N. (1980 – 85).
  90. DE SABATA Coleta (n. 5 ian. 1935, Arad). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 – 89).
  91. DIACONESCU Alexandrina (n. 18 iul. 1936, Brăneşti, Dâmboviţa – d. 1997, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  92. DIACONU Maria (n. 13 aug. 1935, Recea, Braşov). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974), deputat M.A.N. (1969 - 1975).
  93. DIDIV Doina (n. 22 sept. 1937, Călăraşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  94. DINU Cristiţa (n. 2 febr. 1931, sat Tătărani, com. Bărcăneşti, Prahova – d. 1995, Buzău). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  95. DINULESCU Maria (n. 17 aug. 1939, sat Bistricioara, Com Ceahlău, Neamţ). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  96. DOBRIN Tamara (n. 18 iun. 1925, Ghimeş-Făget, Bacău – d. 5 mart. 2002, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 3 nov. 1976), membru al C.C. al P.C.R. (3 nov. 1976 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1975 - 1989).
  97. DRĂGOI Stana (n. 9 nov. 1922, sat Bâlhacu, com. C.A. Rosetti, Buzău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965 – 28 nov. 1974).
  98. DRĂGUŞIN Doina (n. 2 aug. 1941, Corcova, Mehedinţi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  99. DUCA Aneta (n. 18 oct. 1936, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989).
  1. DUDA Iuliana (n. 20 apr. 1939, Timişoara). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974), membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 22 nov. 1984), membru al Comisiei Centrale de Revizie (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  2. DUMITRAŞCU Elena (n. 25 dec. 1941, Măgurele, Prahova). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  3. DUMITRESCU Elena Marta (n. 23 sept. Lieşti, Galaţi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  4. ↑DUMITRESCU-BUŞULENGA Zoe (n. 20 aug. 1920, Bucureşti – d. 5 mai 2006, Văratic, Neamţ). Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 –  28 nov. 1974). deputat M.A.N.(1975 – 1985).
  5. DUŞMAN Gherghina (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989). (G.M.)
  6. ENE Veronica Valentina (n. 26 dec. 1946, Oradea – d. 1998, Brăila). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al Comisiei Centrale de Revizie (24 nov. – 22 dec. 1989).
  7. FĂRCAŞ Ana (n. 15 iun. 1952, Cămăraşu, Cluj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  8. FEDER Eva (n. 2 nov. 1926, Cavnic, Maramureş – d. 2002, Oradea). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 mart. 1983), deputat M.A.N. (1961 – 65, 1980 – 85).
  9. FILIMON Ana (n. 20 aug. 1943, Roşia de Secaş, Alba). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989).
  10. FILIPAŞ Cornelia (n. 26 aug. 1926, com. Chiochiş, jud. Bistriţa-Năsăud). Membru C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), ), membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 21 mai 1982), membru al Colegiului Central de Partid (23 mart. 1978 – 23 nov. 1979), deputat în M.A.N. (1952 – 57, 1980 – 85).
  11. FILIPAŞ Magdalina (16 dec. 1931, Baia-Mare). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 19 iun. 1973), membru al C.C. al P.C.R. (19 iun. 1973 – 28 nov. 1974, 23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.  (19 iun.1973 – 28 nov. 1974), membru al Comisiei Centrale de Revizie (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), deputat M.A.N. (1980 – 85).
  12. FLOREA Elena (n. 29 dec. 1936, Vişineşti, Dâmboviţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  13. FLUCSĂ Maria (n. 13 sept. 1932, Buzău). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 89).
  14. FUNK Ştefania (n. 17 apr. 1925, Tormac, Timiş – d. 1997, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965 – 12 aug. 1969).
  15. GALPAL Susana (n. 21 apr. 1930, Secuieni, Harghita). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1969 – 80, 1985 – 89). GAVRILĂ Elena (n. 30 nov. 1940, Covasna). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  16. GAVRILIŢĂ Lorica (n. 30 mai 1928, Vultureşti, Vaslui). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  17. GĂINUŞE Alexandrina (n. 25 iul. 1932, com. Stoina, jud. Gorj). Membru C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 –  3 febr. 1987, 1988 - 24 nov . 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 89).
  18. GÂDEA Suzana (n. 29 sept. 1919, Buzău – d. 25 aug. 1996, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965 – 23 nov. 1979), membru C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1965 – 89), membru al Prezidiului M.A.N. (ian. 1961).
  19. GÂLMEANU Maria (n. 21 sept. 1927, Pucioasa, Dâmboviţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974), membru C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 22 nov. 1984).
  20. GEORGESCU Jenica (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  21. GHEORGHE Maria (n. 10 mai 1939, Bucureşti). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 89).
  22. GHIŢULICĂ Maria (n. 26 aug. 1938, Gogoşu, Dolj). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1989).
  23. GILIGOR Maria (n. 1935, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  24. GRECU Ortansa (n. 3 nov. 1950, Nicoreşti, Galaţi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  25. GROSU Zmfira (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979). 
  26. GRUESCU Alexandra Elisabeta (n. 14 mart. 1943, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  27. HAIDU Iuliana (n. 3 mai 1939, Carei, Satu Mare). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  28. HARISIAD Elena (n. 23 apr. 1941, Vladimir, Gorj – d. mai 1983, Târgu Jiu). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979).
  29. HAUSER Hedwiga Margareta (n. 26 ian. 1931, Timişoara). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 – 28 nov. 1974), Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 24 nov. 1989), deputat M.A.N. (1975 – 1985).
  30. HELGIU Cornelia (n. 12 oct. 1935, Căbeşti, Bacău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  31. HERMAN Ana (n. 9 dec. 1944, Coroisânmartin, Mureş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru al Comisiei Centrale de Revizie (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  32. HUIAN Maria Liliana (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  33. IGNAT Viorica (n. 21 iul. 1940, sat Presaca, com. Păuca, Sibiu). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989).
  34. ILIESCU Victoria Ştefania (n. 4 apr. 1944, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  35. INDRE Otilia (n. 16 dec. 1943, Satu Mare). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), deputat în M.A.N. (1975 -1980).
  36. IONAŞ Letiţia (n. 11 febr. 1935, sat Chiriş, com. Greaca, Cluj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 -1989).
  37. IONESCU Maria (n. 30 aug. 1920, Galaţi). Membru al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974), membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1980 -1989).
  38. IONESCU Ştefania (n. 11 iun. 1934, com Dobroteşti, jud. Teleorman). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1972 – 16 dec. 1987), membru al C.C. al P.C.R. (16 dec.1987 – 22 dec 1989), deputat în M.A.N.(1975 - 1989).
  39. IORDACHE Paula Gabriela (n. 3 iul. 1942, Slatina). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  40. ISĂROIU Angela (n. 20 febr. 1948, Fălcoiu, Olt). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), membru al Colegiului Central de Partid (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  41. ISTODORESCU Steliana (n. dec. 1944, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N.(1985 - 1989).
  42. ISTRATE Ecaterina (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979). (G.M.)
  43. IVAN Ofelia Doina (n. 31 ian. Bistriţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  44. JALBĂ Ileana (n. 12 mai 1937, Gălăneşti, Suceava). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru supleant al C.C. al P.C.R (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1985 - 1989).
  45. JICĂREAN Elisabeta (n. 13 mai 1935, Vladimir, Gorj). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  46. JIPA Natalia (n. 27 dec. 1943, Urecheşti, Vrancea). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 -1985).
  47. KOVACS Elisaveta (n. 31 ian. 1937, Siculeni, Harghita – d. 2002, Miercurea Ciuc). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov.. 1984).
  48. KRAUSS Margareta (n. 3 febr. 1938, Daia, Mureş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 22 nov. 1984), deputat în M.A.N. (1975 - 1985).
  49. LAIU Maria (n. 4 nov. 1938, Apateu, Arad). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov.. 1984).
  50. LASCU Elena (n. 20 febr. 1925, Galaţi – d. 25 ian. 1982, Bucureşti). Membru al C.C. al P.C.R. (28 dec. 1955 – 23 iul. 1965), deputat în M.A.N. (1952 – 1965).
  51. LAUDONOIU Diamanta (n. 12 nov. 1927, Jugureni, Prahova). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 - 1989).
  52. LAZA Ileana (n. 6 mart. 1948, Batăr, Bihor). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  53. LAZĂR Anica (n. 14 mart. 1949, Ciocile, Brăila). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1985 - 1989).
  54. LAZĂR Elena (n. 18 febr. 1944, Dor Mărunt, Călăraşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  55. LAZĂR Maria (n. 24 mart. 1939, Făurei, Neamţ). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 - 1989).
  56. LAZĂR Maria (n. 15 iul. 1948, Ocna Sibiului, Sibiu). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  57. LĂNCRAJAN Ioana (n. 24 sept. 1949, Cochirleanca, Buzău). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1980 - 1985).
  58. LEUŞTEAN Floarea (n. 26 ian. 1937, Helegiu, Bacău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov.. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  59. LIPTAK Iuliana (n. 3 oct. 1950, Oşorhei, Bihor). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  60. LOIS Codrina (n. 26 mai 1948, Izvoru Alb, Neamţ). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  61. LUCA Aneta (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  62. LUCA Tincuţa (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  63. MANOLE Ofelia (n. 15 febr. 1908, Reni, Ucraina – d. 1983, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 febr. 1948 – 25 iun. 1960), deputat în M.A.N. (1948 - 1957).
  64. MANTA Filofteia (n. ?). Membru al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974).
  65. MARINESCU Aneta (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 dec. 1955 – 25 iun. 1960), deputat în M.A.N. (1957 – 1961).
  66. MARINESCU Valeria (n. 23 mai 1939, Dumbrăviţa, Braşov). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov.. 1989).
  67. MATEI Florica (n. 1 iul. 1956, Burila Mare, Mehedinţi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  68. MATEICĂ Elena (n. 6 nov. 1943, com. Stoeneşti, Olt). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  69. MĂEREAN Ana (n. 30 sept. 1946, Sibiu). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  70. MĂNDIŢĂ Eugenia (n. 13 iul. 1936, Merişani, Argeş). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  71. MIHAI Elena (n. 28 oct. 1932, Bălceşti, Vâlcea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  72. MIHOVICI Eftimiţa (n. 9 aug. 1937, Măcin, Tulcea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), membru al Colegiului Central de Partid (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  73. MIHUŢ Lliliana (n. 20 sept. 1949, Boziaş, Mureş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat M.A.N. (1975 – 1980).
  74. MIRCEA FERENCZ Ana (n. 12 iul. 1953, Miercurea-Ciuc). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al Comisiei Centrale de Revizie (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1989).
  75. MITROFAN Maria (n. 8 iun. 1936, sat Drâmbar, com. Ciugud, Alba). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  76. MOCANU Alexandrina (n. 30 apr. 1946, Goleşti, Vrancea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.  – 22 dec. 1989), membru al Comisiei Centrale
  77. MOCANU Ileana (n. 18 aug. 1939, Cerna, Tulcea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  78. MOLDOVAN Lucreţia (n. 4 nov. 1936, Hodac, Mureş). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1985).
  79. MOLNAR Elisabeta (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  80. MORARU Niculina (n. 23 oct. 1935, Mavrodin, Teleorman). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov.. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), membru la Colegiului Central de Partid (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1985).
  81. MORARU Valeria (n. 5 ian. 1934, Lugoj, Timiş). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  82. MUNTEANU Florenţa (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 – 28 nov. 1974).
  83. MUREŞAN Ana (n. 24 sept. 1925, Ploieşti). Membru C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1989).
  84. NACU Maria (n. 25 oct. 1941, Ţibucani, Neamţ). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  85. NAE Elena (n. 12 oct. 1930, Ohaba, Alba). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 16 dec. 1987), deputat în M.A.N. (1977 – 1989).
  86. NĂFORNIŢĂ Florica (n. 1 sept. 1953, Tătărani, Vaslui). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  87. NECULAU Viorica (n. 9 oct. 1933, Craiova). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  88. NEGRUŢIU Filofteia (14 mai 1932, Silistra, Bulgaria). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1989).
  89. NICULESCU Constanţa (n. 1 sept. 1948, Schitu, Giurgiu). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  90. NILCA Eleonora (n. 1 febr. Lancrăm, Alba). Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 – 28 nov. 1974), membru al Comisiei Centrale de Revizie (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), deputat în M.A.N. (1965 – 1975).
  91. NUŢU Maria (n. 26 mart. 1944, Livezile, Mehedinţi). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  92. OLARU (OLARIU) Elvira (n. 10 dec. 1935, Pufeşti, Vrancea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov.. 1984).
  93. ONEŢ Rodica Cristina (n. 16 apr. 1944, Brăila). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  94. OPREA Georgeta (n. 27 nov. 1943, Greaca, Giurgiu). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  95. ORĂDEAN Lidia (n. 19 iul. 1922, Sibiu). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov.. 1984).
  96. PARANICI Ileana (n. 15 mai 1945, Bogdăneşti, Suceava). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  97. PAROTĂ Aristina (n. 22 oct. 1932, Borduşani, Ialomiţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979, 24 nov. – 22 dec. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  98. PAŞCA Iulia (n. 14 iun. 1930, Roman, Neamţ). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 23 nov.. 1979), deputat în M.A.N. (1969 – 1975).
  99. ↑PAUKER Ana (n. 13 dec. 1893, com. Codăeşti, jud. Vaslui – d. 3 iun. 1960, Bucureşti). Membru al C.C. al P.M.R. (21 oct. 1945 – 54), membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (21 oct. 1945 – 27 mai 1952), membru al Secretariatului C.C. al P.M.R., membru al Biroului Organizatoric al C.C. al P.C.R. (24 ian. 1950 – 54), deputat în Adunarea Deputaţilor (1946 – 1948) şi M.A.N. (1948 – 52).
  100. PĂTRU Venerica (n. 21 mai 1940, Coloneşti, Olt). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
Comentariu publicat de George Marcu pe Septembrie 23, 2012 la 11:06pm

Lista cu femeile membre ale C.C. al P.C.R.

  1. PĂUN Ioana (n. 11 mai 1944, Galaţi). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  2. PÂCĂ Gherghina (n. 1 febr. 1931, Izlaz, Teleorman). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov.. 1974), deputat în M.A.N. (1965 – 1969).
  3. PEREANU Stela (n. 22 dec. 1949, Amara, Ialomiţa). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  4. PETER Elena (n. ?). Membru al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov.. 1974), membru al Comisiei Centrale de Revizie (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), deputat în M.A.N. (1969 – 1980).
  5. PETRESCU Iulia (n. 14 ian. 1933, sat. Copăceni, com. Sâmbăta, Bihor). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1989).
  6. PIŞCOI Viorica (n. 16 mai 1936, Pâclişia, Alba). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1975 – 1980).
  7. PODARU Georgeta (n. 18 mart. 1940, Româneşti, Botoşani). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979, 22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), deputat în M.A.N. (1980 – 1989).
  8. POP Maria (n. 11 aug. 1952, Negreşti-Oaş, Satu Mare). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1985).
  9. POP Otilia (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  10. POPA Eugenia (n. 23 iun. 1935, Buzău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  11. POPESCU Cristina (n. 12 febr. 1937, Drăgăşani, Vâlcea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru al Comisiei Centrale de Revizie (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1975 – 1980).
  12. POPESCU Otilia (n. ?). Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 – 28 nov. 1974).
  13. POPESCU Vasilica (n. 3 sept. 1948, Tudor Vladimirescu, Brăila). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  14. POSTELNICU Mariana (n. 13 nov. 1931, Proviţa de Sus, Prahova). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  15. PREDESCU Mitrana (n. 15 febr. 1932, Ţuglui, Dolj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), deputat în M.A.N. (1969 – 1973).
  16. PRIOTEASA Paula (n. 25 ian. 1936, com. Stolnici, jud. Argeş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982 – 22 nov. 1984),  membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 - 1989), deputat în M.A.N. (1980 - 1989).
  17. PUGNA Elena (n. 2 nov. 1935, Stolniceni-Prăjescu, Iaşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1984 – 22 dec. 1989), membru al Comisiei Centrale de Revizie (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  18. PUŞCAŞ Sabina Rodica (n. 9 febr. 1942, sat Giungi, com. Beltiug, Satu Mare). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  19. RAŢIU Raveca (n. 2 febr. 1947, Pianu, Alba). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  20. RĂCEANU Ileana (n. 3 sept. 1911 – 21 iun. 1981, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 dec. 1955 – 13 iun. 1958), deputat în M.A.N. (1952 – 1961).
  21. RĂDĂCEANU Eugenia (n. 21 sept. 1906 – 25 mai 1974, Bucureşti). Ilegalistă. Membru  al C.C. al P.C.R. (24 febr. 1948 – 28 dec. 1955), membru al Comisiei Centrale de Revizie (28 dec. 1955 – 25 iun. 1960), deputat în Adunarea Deputaţilor (1946 - 1948) şi M.A.N. (1948 – 1952).
  22. RĂDULESCU Floarea (n. 24 mart. 1936, Sohatu, Călăraşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  23. RĂICAN Luiza (2 mai 1923, Colţi, Buzău – d. 2000, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979).
  24. RĂNCEANU Elena (n. 20 mai 1936, sat Buda, com. Răchitoasa, Bacău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 22 nov. 1984).
  25. RICHTER Eva (n. 25 dec. 1937, Miercurea-Ciuc). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982 – 22 mart. 1984), deputat în M.A.N. (1975 – 1980).
  26. RIGANI Zoe (n. 1 sept. 1912, Corabia, Olt – d. 1980, Bucureşti). Membru  al C.C. al P.C.R. (25 iun. 1960 – 23 iul. 1965), deputat în M.A.N. (1962 – 1965).
  27. ROŞCA Lucia Eugenia (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  28. ROŞCA Maria (n. 25 dec. 1927, Săsciori, Alba – d. 2000, Caransebeş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979).
  29. ROŞU Maria (1 iun. 1935, Ciurea, Iaşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  30. SABĂU Ana (n. 27 ian. 1949, Cenu Mare, Cluj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  31. SALVAN Susana (n. 9 mai 1942, Iacobeni, Cluj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  32. SĂNDULESCU Ana (n. 2 febr. 1933, Bălţăţeşti, Neamţ). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov.. 1989).
  33. SÂRBU Angelica (n. 3 aug. 1949, Drăguşeni, Suceava). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  34. SEMENIUC Constanţa (n. 18 sept. 1939, Târgu Trotuş, Bacău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1985).
  35. SLIVNEANU Aneta (n. 5 ian. 1944, Voineşti, Vaslui). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  36. SOLOMONESCU Olimpia (n. 5 iun. 1929, Podenii Vechi, Prahova). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982 – 22 dec. 1989), membru al Comisiei Centrale de Revizie (12 aug. 1969 – 28 nov. 1974), deputat în M.A.N. (1975 – 1980).
  37. SONEA Emilia (n. 28 mart. 1932, Seini, Maramureş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 18 dec. 1982), membru al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1989).
  38. SPĂTĂRELU Aurica (n. 4 oct. 1942, Sfântu Gheorghe, Ialomiţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  39. SPÂNU Vasilica (n. 23 oct. 1942, Cetate, Dolj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  40. SPIRACHE Ana (n. 1 apr. 1945, Olteniţa, Călăraşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  41. SPORNIC Aneta (n. 29 iun. 1930, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 dec. 1989), membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 21 mai 1982), deputat în M.A.N. (1975 - 89), vicepreşedinte M.A.N. (17 mart. 1975 – 28 mart. 1980).
  42. STAN Cecilia (n. 14 nov. 1933, Pietroasele, Buzău). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), vicepreşedinte al Colegiului Central de Partid (23 nov. 1979 – 23 nov. 1984), deputat în M.A.N. (1980 – 1985).
  43. STAN Maria (n. 20 ian. 1949, Vârteşcoiu, Vrancea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  44. STANCIU Maria (n. 1938, Bahna, Neamţ). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  45. STANCIU Maria (n. 16 apr. 1939, Miheşu de Câmpie, Mureş). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  46. STĂNESCU Maria (n. 16 sept. 1929, Brăila). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979), deputat în M.A.N. (1975 – 1980).
  47. STĂNESCU Ştefania (n. 10 mart. 1944, Drăgăneşti, Olt). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  48. STĂNILĂ Letiţia Leonora (n. 8 dec.1931, Mediaş, Sibiu). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 23 nov. 1979), membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  49. STĂTESCU Elisabeta (n. 23 oct. 1937, Nicolae Bălcescu, Teleorman – d. 1997, Roşiori de Vede, Teleorman). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), vicepreşedinte al Colegiului Central de Partid (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  50. STOIAN Alexandra (n. 9 apr. 1948, Vâlcele, Vâlcea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  51. STOIAN Cristiana (n. ?). Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  52. STURZU Georgeta (n.1 oct. 1937, Cozieni, Buzău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  53. SÛCKÕSD Ana (n. 1951, Cluj-Napoca). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  54. SZABO Irina (n. 5 iun. Aita Mare, Covasna). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 24 nov. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1985).
  55. SZAPPANYOS Elena (n. 8 mai 1936, Săsciori, Alba). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  56. ŞTEFAN Maria (n. 31 aug. 1939, Aluniş Prahova). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec 1982. – 16 dec. 1987), membru al C.C. al P.C.R. (16 dec. 1987 – 22 dec. 1989), membru al Colegiului Central de Partid (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  57. ŞTERSU Rodica (n. 7 aug. 1948, sat. Costeşti, com. Târgu Frumos, Iaşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  58. TALPĂ Maria (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  59. TAMAŞ Georgeta (n. 10 apr. 1936, Bârlad, Vaslui). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  60. TAŞMĂU Frusina (n. 2 oct. 1935, Amara, Ialomiţa). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  61. TĂNĂSOI Maria (n. 19 apr. 1940, Lunca Cernii, Hunedoara). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  62. TĂUNE Maria (n. 23 mart. 1951, Vârlezi, Galaţi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  63. TICUŞAN Ana-Maria (n. 14 apr. 1946, Beldiu, Alba). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  64. TODICĂ Aurelia (n. 19 sept. 1944, Căşeiu, Cluj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  65. TOMA Ana (n. 9 oct. 1912, Botoşani – d. 1992, Bucureşti).Membru supleant al C.C. al P.M.R. (28 dec. 1955 – 25 iun. 1960), membru al C.C. al P.C.R. (25 iun. 1960 – 23 iul. 1965).
  66. TOMA Florica (n. 29 mai 1934, Todireni, Suceava – d. 1991, Iaşi). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), deputat în M.A.N. (1969 – 1980).
  67. TUCĂ Ecaterina (n. 23 sept. 1943, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989), membru al Comisiei Centrale de Revizie (24 nov. – 22 dec. 1989).
  68. TUDORACHE Elena (n. 10 febr. 1912, Hârtop, Orhei, Basarabia – d. ?). Membru al C.C. al P.C.R. (21 oct. 1945 – 24 febr. 1948).
  69. TUDORAN Elena (n. 12 sept. 1947, Străoane, Vrancea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989).
  70. TUDORICĂ Ştefana (n. 17 iun. 1949, Mahmudia, Tulcea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  71. ŢENESCU Olimpia (n. 26 iul. 1917, Turnu Măgurele, Teleorman – d. ?). Membru al C.C. al P.C.R. (24 febr. 1948 – 19 apr. 1954), deputat în Adunarea Deputaţilor/M.A.N. (1946 – 1952).
  72. ŢIGĂRAN Dobriţa (n. 2 ian. 1938, Brezoi, Vâlcea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  73. UŢĂ Maria (n. 17 aug. 1936, Girov, Neamţ). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), deputat în M.A.N. (1975 – 1980).
  74. VASILESCU Doina (n. 26 ian. 1947, Beiuş, Bihor). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 16 dec. 1987), membru al C.C. al P.C.R. (16 dec. 1987 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1985 – 1989).
  75. VASS Ghizela (n. 22 apr. 1912, Basarabia – d. 2004, Bucureşti). Ilegalistă. Membru supleant al C.C. al P.M.R.(23 febr. 1948 – 27 mai 1952), membru al C.C. al P.M.R./P.C.R.(27 mai 1952 – 22 nov. 1984), deputat în M.A.N. (1952 – 1957).
  76. VĂDUVA Elza (n. 18 dec. 1943, Petroşani, Hunedoara). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  77. VÂLCU Rodica Paraschiva Cornelia (n. 5 aug. 1929, Cluj-Napoca). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1989).
  78. VÂLCU Vasilica (n. 2 mart. 1939, Tudor Vladimirescu, Brăila). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  79. VERZEA Elisabeta (n. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989).
  80. VIŞU Ileana (n. 23 nov. 1943, Moviliţa, Vrancea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  81. VLAD Constanţa (n. 20 mai 1927, Bacău). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989).
  82. VLAD Gizela (n. 13 iun. 1938, Covasna). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984), membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), membru al Colegiului Central de Partid (n. 23 nov. 1979 – 22 nov. 1984).
  83. VLĂDUC Elena (n. 19 iul. 1941, Borduşani, Ialomiţa). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989), deputat în M.A.N. (1980 – 1989).
  84. VOICILĂ Angela (n. 31 sept. 1941, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. – 22 dec. 1989) .
  85. ZIDARU Maria (n. 2 ian. 1920, Pomi, Satu Mare – d. ?). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 – 28 nov. 1972), deputat în M.A.N. (1952 - 1975).
Comentariu publicat de George Marcu pe Septembrie 23, 2012 la 11:03pm

Lista cu femeile membre ale Academiei Române

 

  1. ASLAN Ana (n. 1897 – d. 1988): medic, membru titular din 1974;
  2. BODEA Cornelia (n. 1916): istoric, membru titular din 1992;
  3. BRÂNCOVEANU Ana, contesa de Noailles (n. 1876 – d. 1933): scriitoare, membru de onoare din 1925;
  4. BREZEANU Maria (n. 1924 – d. 2005): chimist, membru titular din 1993;
  5. BUŞULENGA DUMITRESCU Zoe (n. 1920 – d. 2006): filolog, membru titular din 1990;
  6. CIORĂNESCU NENIŢESCU Ecaterina (n. 1909 – d. 2000): chimist, membru titular din 1974;
  7. DINDELEGAN PANĂ Gabriela (n. 1942): lingvist, membru corespondent din 2004;
  8. ELISABETA DE NEUWIED (n. 1843 – d. 1916): regină, membru de onoare din 1881;
  9. GIURGEA Margareta (n. 1915): fizician, membru titular din 1992;
  10. GUŢU ROMALO Valeria (n. 1928): lingvist, membru de onoare din 2006;
  11. HOLBAN Maria (n. 1901 – d. 1991): istoric, membru corespondent din 1990;
  12. ISPAS Sabina (n. 1941): etnolog, membru corespondent din 2004;
  13. MARIA ALEXANDRA VICTORIA DE SAXA COBURG (n. 1875 – d. 1938): regină, membru de onoare din 1915;
  14. MARIOŢEANU CARAGIU Matilda (n. 1927 – d. 2009): lingvist, membru titular din 2004;
  15. MĂNĂILĂ Rodica (n. 1935 – d. 2002): fizician, membru corespondent din 1992;
  16. NECRASOV Olga (n. 1910 – d. 2000): antropolog, membru titular din 1990;
  17. NICOLESCO Mariana (n. 1948): cântăreaţă de operă, membru de onoare, 1993;
  18. POPESCU Elvira (n. 1896 – d. 1993): actriţă, membru de onoare, 1993
  19. POPOV Lucia Doina (n. 1943): biochimist, membru corespondent din 2001;
  20. RIPAN Raluca (n. 1894 – d. 1975): chimist, membru titular din 1948;
  21. SAULEA Emilia (n. 1904 – d. 1998): geolog, membru de onoare din 1993;
  22. SĂVULESCU Alice (n. 1905 – d. 1970): botanist, membru titular din 1963;
  23. SIMA Anca Volumina (n. 1952): biofizician, membru corespondent din 2004;
  24. SIMIONESCU Maya (n. 1937): biolog, membru titular din 1991;
  25. SORU Eugenia (n. 1901 –d. 1988): chimist, membru corespondent din 1955;
  26. VĂCĂRESCU Elena (n. 1864 – d. 1947): membru de onoare din 1925;
  27. ZAHARESCU Maria Magdalena (n. 1938): chimist, membru corespondent din 2001.
Comentariu publicat de George Marcu pe Septembrie 23, 2012 la 11:00pm

Moţiune [votată la Congresul al X-lea al Asociaţiunii pentru Emanciparea Civilă şi Politică a Femeilor Române, Bucureşti, 13 mai 1934]

 

Membrele asociaţiunii pentru emanciparea civilă şi politică a femeii, întrunite în al zecelea congres, împuternicesc organele de conducere ale asociaţiei, să susţie înaintea opiniei publice şi organelor de stat în drept să decidă:

  1. Dreptul integral de muncă pentru femeie în toate ramurile de activitate, cu grade egale şi salariu egal, la capacitate şi muncă egală cu a bărbatului.
  2. Dreptul femeii de a participa la averea strânsă în timpul căsătoriei din munca comună, chiar atunci când soţia nu are alte venituri şi prestează muncă în gospodăria şi în familia ei.
  3. Interesul pentru gospodăriile comunale şi judeţene ca femeile să participe cel puţin în măsura în care au participat în ultimii patru ani în consiliile comunale şi judeţene.
  4. Dreptul pentru femei ca în această activitate a lor, cu obligaţiunea unei munci prestate zilnic cu cinste şi devotament, să primească aceeaşi retribuţie pe care o primesc şi bărbaţii, retribuţiuni hotărâte de organele legale.
  5. Înfierarea campaniei de calomnie împotriva femeilor nu pentru faptul că nu au muncit destul de mult sau destul de bine, ci pentru că nu au înţeles că maxima: la muncă egală, salariu egal, să fie o realitate şi în munca prestată la comună şi la stat.
  6. Introducerea noţiunilor în şcolile secundare de fete, cu începere din clasa I. Medici femei după un curs de pedagogie, să facă educaţia medicală a elevelor.
  7. Intervenţia pe lângă organele în drept, pentru respectarea dispoziţiunilor legale privitoare la obligativitatea învăţământului primar pentru fete.
  8. Desăvârşirea învăţământului primar prin cursuri complimentare de gospodărie rurală, predate în ambianţa lor.

 

Cuvântul femeilor,

anul II, nr. 35-36, din 27 mai 1934

Comentariu publicat de George Marcu pe Septembrie 23, 2012 la 11:00pm

Amendament propus de către Gruparea Femeilor şi Consiliul Naţional al Femeilor Române

 

Propunem modificarea art. 1, 4, alin. a din legea electorală pentru adunarea deputaţilor şi senatorilor din 24 martie 1925.

 

Art. 1. Textul actual:

 

Adunarea deputaţilor se compune din deputaţi aleşi de cetăţenii români majori, prin vot universal, egal, direct, obligator şi secret, pe baza reprezentării majorităţii, prin scrutin de listă, pe circumscripţii electorale.

Fiecare judeţ constituie o circumscripţie electorală.

Art. 4. Senatorii aleşi se împart în categoriile următoare:

a. Senatorii aleşi de cetăţenii români de la vârsta de 40 de ani împliniţi cu vot obligatoriu, egal, direct şi secret, pe circumscripţii electorale, prin scrutin de listă.

Art. 25. Pentru a fi ales în Adunarea deputaţilor se cere:

a. A fi cetăţean român.

 

Modificările ce propunem:

 

Se va adăuga acest aliniat vechiului text:

Se acordă dreptul obligator de vot şi de a fi alese la Cameră şi Senat, femeilor, care pe lângă celelalte condiţiuni prevăzute în legea de faţă, vor îndeplini şi una din următoarele condiţiuni:

  1. Să aibă cunoştinţele cursului inferior, secundar, normal sau profesional.
  2. Să fie funcţionare la stat, judeţ sau comună.
  3. Să fie văduvă de război.
  4. Să fie decorată pentru activitate în timpul războiului.
    1. Să fi făcut parte, la promulgarea legii din conducerea societăţilor cu personalitate juridică, cu scop de revendicări sociale, propagandă culturală sau asistenţă socială.

 

Bucureşti, 16 martie 1932

Comentariu publicat de George Marcu pe Septembrie 23, 2012 la 10:59pm

Manifestul Grupării Femeilor Române la alegerile comunale din Capitală

 

Iubite surori,

În aceste vremuri grele de frământare a vieţii sociale şi politice, când învrăjbirea între partide împiedică bunul mers al statului expunându-l la cele mai grele încercări, femeile române au crezut că aveau datoria acum, când sunt chemate pentru prima oară a se rosti în alegerile administrative, să caute a se uni cu toate, pentru a constitui o forţă de ordin moral, care să slujească la o apropiere între taberile opuse, având în vedere interesele superioare ale ţării.

Astfel, a luat fiinţă Gruparea Femeilor Române, care are ca scop pregătirea femeilor pentru noile lor îndatoriri: obţinerea drepturilor civile şi politice, solidarizarea tuturor energiilor, a valorilor, pentru o rodnică conlucrare la judeţ, la comună, la municipiu, având ca prim ţel: scoaterea politicii din administraţie şi o scrupuloasă şi cruţătoare mânuire a banului public.

Am refuzat a ne înregimenta în partidele politice, pentru a ne păstra independenţa, dreapta judecată şi sufletul neatins.

Am căutat constituirea unui bloc cetăţenesc, în care gospodarii să puie experienţa lor în serviciul Capitalei. Prin faptul că personalităţi aparţinând diferitelor grupări se întrunesc, politica de partid va fi înlăturată, cetăţenii fiind asiguraţi că interesele obşteşti nu vor fi sacrificate cererilor necugetate ale clubului politic.

Programul nostru cuprinde:

 

1)      Autonomia serviciului de asistenţă publică a comunei, pentru a salvgarda o continuitate de muncă, de concepţie în ocrotirea celor în nevoi şi pentru a feri acest serviciu de solidaritate socială, de orice înrâurire politicianistă, având ca lozincă: Dania săracului să fie a săracului.

2)      Va trebui, de asemenea, organizată asistenţa prin muncă, în colaborare şi cu celelalte municipii din ţară, căci sunt părţi unde se simte lipsa de braţe şi deci, dintr-o metodică organizare a muncii, s-ar putea întrebuinţa toate energiile.

3)      Înmulţirea micilor maternităţi pentru salvarea mamei şi a pruncului nou-născut.

4)      Înfiinţarea de case de ocrotire pentru muncitori şi muncitoare, cu cantine, biblioteci, asistenţă juridică şi medicală.

Vom avea în vedere înmulţirea grădiniţelor pentru copii şi a leagănelor de micuţi, în care mama muncitoare să depună dimineaţa pruncul şi seara să vie să-l ia, după ce toată ziua a fost îngrijit şi alăptat.

5)      Răspândirea instrucţiei primare şi profesionale: coloniile de vară şi cantinele şcolare vor fi intensificate.

6)      Înfiinţarea de locuri de joc pe sectoare pentru copii, unde fiii muncitorilor să se întărească fiziceşte prin sporturi raţionale, conduse de maeştrii desemnaţi de comună dintre absolvenţii şcolii de educaţie fizică.

7)      Înmulţirea  de băi comunale pe cartiere şi o baie centrală care lipseşte.

8)      Pe aceste timpuri de criză ne vom ocupa şi de marele număr de şomeri: rezolvarea acestei chestiuni nu o vom privi ca o ajutorare de fiecare zi pentru cei în lipsă de lucru, ci ca o transformare a vieţii economice (industria şi comerţul) pentru a da putinţa fiecăruia, din activitatea generală să-şi poată câştiga pâinea lui în mod cinstit.

9)      Pentru ieftinirea traiului vom susţine să se înfiinţeze antrepozite, în care toţi producătorii din ţară să desfacă marfa lor cu preţuri fixate în înţelegere cu comuna.

 

Comuna şi municipiul sunt primele celule de activitate care sintetizează dezvoltarea poporului, deci munca la care suntem chemate este cea mai de seamă dintre toate, căci în ea se oglindeşte civilizaţia unei ţări: de aceea alegerile ce vor avea loc la 14 martie capătă o însemnătate deosebită: sau rămânem în făgaşul obişnuit al alegerilor de partid sau conştiinţa cetăţenească liberată de prejudecăţi învechite, se ridică într-un avânt cetăţenesc şi deschide o eră nouă de colaborare acelor destoinici, dând administraţiei ţării gospodari înainte de toate.

Pe acest temei de doctrine şi cu programul pe care vi l-am expus, vă cerem deplină încredere.

Noi înţelegem să înlocuim luptele de persoane, cu luptele de idei: de aceea nu vom răspunde acelora ce au crezut că slujesc cauza femeii, ducând până pe pragul familiei luptele pătimaşe ce destramă viaţa românească, păcatul ce l-au săvârşit dorim să nu fie prea greu ispăşit de obştea întreagă.

Cu bărbăţie, cu încredere deplină în cauza dreaptă ce-o apărăm, vă cerem să votaţi candidatele noastre din blocul cetăţenesc.

Sectorul I Galben: doamnele profesoare: Alexandrina Floru, vicepreşedinta Grupării Femeilor Române şi Ana Filitti, preşedinta sectorului 4 a Grupării Femeilor Române.

Sectorul II Negru: d-ra Ecaterina Cerchez, profesoară; d-na El. g-ral Stângaciu, secretara Grupării Femeilor Române.

Sectorul III Albastru: d-na Maria g-ral Anastasiu, secretară generală a Grupării Femeilor Române şi vicepreşedintă a secţiei auxiliare feminine române „Fidac”, d-na Tereza Bally, profesoară.

Sectorul IV Verde: d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, preşedinta Grupării Femeilor Române şi fostă consilieră municipală, d-na Margareta Hera, vicepreşedintă a Sectorului 4 al Grupării Femeilor Române şi fostă consilieră comunală.

„Universul”, 28 febr. 1930

Comentariu publicat de George Marcu pe Septembrie 23, 2012 la 10:55pm

Statistica femeilor din C.C. al P.C.R.

 

Anul

Membri plini

Membri supleanţi

Total

1965

3,30%

6, 66%

9,96%

1969

3,63%

4,16%

7,79%

1974

5%

15, 38%

20, 38%

1979

20%

32%

52%

1984

20%

40,33%

60, 33%

1989

23,48%

39, 38%

62, 86%

 

 

 

X. Statistica femeilor din C.P.Ex. al P.C.R.

 

Anul

Membri plini

Membri supleanţi

Total

1974

9%

-

9%

1979

20%

22,2%

42, 2%

1984

13,63%

12%

25, 63%

1985

10%

7,69%

17,69%

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor