sa stii ca-n portofel se-nchide timpul,
la fel ca banii, ca niste clipe inca neplatite,
la fel ca ce ai luat pe credit, din trecute
ocazii, prin care ti-ai nelinistit avantul.

e vorba despre chipul tau, ce m-a privit
din poza ta, din portofel, cand l-am deschis -
si felul ei ciudat, de cum s-a prins
de buletin, un pic mai jos de buza mea.

pe numele meu mic ti se-nsirase o suvita - alint cu mangaiat,
si mi-am dat seama c-am ajuns,
candva, in timpul nostru cumparat si scurs,
sa ma numesc cu chipul tau, si cum te-ar fi chemat...

sa stii ca-n portofel se-nchide timpul,
chiar si momentul in care m-ai somat
sa-ti ascund pozele,ca sa m-ajute la uitat
ce timp am cheltuit - nu stii... eu inca mai am bonul....

Vizualizări: 7

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor