- Este-o planetă undeva, departe,

Pe care ninge-ntruna de-un mileniu,

Apocalipsa albă e o moarte

Ce-acoperă încet acest domeniu

 

Pe care locuiesc, e-atât de bine,

Doar eu și umbra mea pășim pe ghețuri,

Adeseori nimic nu ne reține,

Schimbăm zâmbind păreri și politețuri.

 

La capătul opus al galaxiei

Te pregătești, iubirea mea, de vară...

Când stai culcat pe plaja poeziei

Oare visezi și steaua mea polară?

 

- Aștept, iubito, să-mi trimiți scrisoare

De pe planeta ta, de pe-o banchiză,

Să dăm apocalipselor culoare

Cu visele ascunse în valiză.

 

Să ridicăm un iglu și-n zăpadă,

Pe blănuri albe să-ți sărut piciorul,

Cu buzele să-ți fac o acoladă

Sub sânii mici unde-ai ascuns fiorul

 

Atâtor nopți polare fără mine,

Când de pe-o plajă goală printre rune

Călătoream pe drumuri clandestine

S-ajung în lumea ta de vis, minune.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor