Se aude prin,coastele serii că  or să vină
Prin geamul deschis fluturi cu aripi muiate în stele
Pentru,fiecare  floare bolnavă ce în şoaptă suspină
Şi că vor aduce cu ei trecutul zilelor grele
Iar din fâlfâitul aripilor ,se va face lumină măcar pentru o zi
Şi poate aşa cine ştie florile bolnave  nu vor mai muri

Vizualizări: 36

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Carmen Ciumărnean pe Ianuarie 1, 2011 la 11:54pm

Mi-a plăcut poemul, ideea transmisă...fâlfâitul aripilor - dătătoare de lumină prin mişcare - florile bolnave...frumoase versuri, Flavius...

P.S. Te rog să ştergi virgulele din primul şi al treilea vers...prepoziţiile nu se despart prin virgulă de ceea ce urmează

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor