Frizerul pe care l-am iubit eu cel mai mult habar n-avea el să mă tundă. Greşea mereu câte o „brazdă” cu dichis, şi după asta corecta… la zero. Însă eram copil şi nu mă sinchiseam deloc.

Era bătrân şi mocăit, ca toţi frizerii cu dichis ce se respectă, înfăşurat, cred de la naştere, cu-acelaşi şorţ călcat şi apretat, fără de care nu mi-l putea închipui nicicum. Îşi pieptăna mustaţa cu grijă între muşterii, zicând c-o moştenise de la ungurul bătrân, frizer şi el din moşi strâmoşi, odată cu întreaga lui avere, un brici şi două foarfeci.

– Mei Todor, tu părul des puteai da şi la mine-n locu de chelie, dar ţine vurtecuşurile-acasă!

Şi Farkas bacsi (adică Forcoş baci, ca să priceapă toată lumea), frizer şi bărbier de garnizoană în răzbel, avea o vorbă înţeleaptă, din bătrâni:

– Când capu sec estem şi plin de bube, şi foarfeca  revoltă, de nu e fabricat in Rumania!

Curând, mult prea curând, bătrânul se sfârşi, fără urmaşi, şi-n locul frizeriei răsări o crâşmă. Îi revedeam, adesea, pe-aceiaşi muşterii, acum netunşi, soioşi, nebărbieriţi, sedaţi cu vodcă şi coniac. Venise vremea capetelor seci, iar ei erau, atât de mândri, fabricaţi in Rumania. Mă abţineam să nu le zic „n-aţi înţeles nimic!”.

Dar cine-ar fi putut ca să mă bage-n seamă? Eram doar un copil ce-umbla prin cartier precum ocnaşii, tuns la zero. Şi-mi căutam frizer…

 

Vizualizări: 90

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor