Cu un balon portocaliu
În loc de cap
Cu gura și ochii desenați cu negru
Cu puncte puncte
Și guler alb la gât, imaculat
Te privesc din altă parte cum citești
Cu picioarele trase spre tine
Tragi și cuvintele din cărți
Și miresmele către tine
Ale florilor din ghivecele colorate
Așezate ordonat pe stative
De lemn proaspăt
Lângă perdele fluturate
Ieri ai stat culcată pe frunze uscate
Cădeau frunze, pluteau
Tu chemai cuvinte
Ele adăstau un pic
Le atingeai cu degetul
Și se transformau
Ai mici floricele imprimate pe bluză
Cu frunzulițe verzi din primăvară
Cuvintele sunt proaspete, crude
Le mângâi precum șuvița
Pe care o atingi acum
Nici nu îți dai seama
Ai lăsat acum mâinile în jos
Te rog să îți atingi gâtul cu palma
Cuvintele sunt moi
Lasă șuvița pe chip, sufl-o
Cuvintele vin roșii, te învăluie
Șal gros, plăcut la atingere
Îmi crești cuvintele în sere
Sere luminoase, chip limpede
Cu bluza galbenă sufli petale violet
Au venit spre mine
Mi s-au lipit de chip
Cuvinte mici, fine, de o silabă
Te uiți mirată, gravă, întrebătoare
Te lipești de zid în culoarul îngust
Îți pui mâna pe piept
Nu cu palma toată ci doar cu degetele
Stai sub copacul înflorit
Scutură-l, vor cădea
Cuvintele cad, pământul le așteaptă
Hrănesc chiar și carnea
Ca pe un pământ cremos, negru
În spatele tău sunt luminițe difuze
Clădiri estompate, culoare înguste
În jurul tău ploaie de frunze
Roșii, galbene, mature
Cuvinte de colecție
Te ascunzi după un toc de ușă
În spate ai un crâng uscat, sălbatic
Mie îmi cresc cuvintele în barbă
Le rad cu tot cu spumă
Și ele înaintează pe obrajii tăi
Lăsând mici urme de pași, colorate
Pesemne au călcat în vopsea
Și apoi se duc să aranjeze păduricea
Ele curăță, grădinăresc tot, în spate
Ai un roi de fluturi lângă tine
Cu cuvințele banale pe aripioare
Mergi ușor și ține-te de balustradă
Simte lemnul ei, fii îmbrăcată simplu, cald
Întotdeauna cu o eșarfă, cu un voal
Privește frunzele late și pe cele mici
Unele se sfărâmă dar nu îți fă griji
Sunt atâtea, poți să le atingi pe toate
Pe cele proaspete cât și pe cele uscate
E totul înfrunzit, cuvintele te caută
Prin vile cu bolți elegante, uitate
Vin și te scot din umbră
Tu suflă șuvițe, petale
Primește ploaie de raze
Lasă vântul, căldura moale
Din căușul palmelor
Frunzele, cuvintele, să-ți mângâie privirea

Vizualizări: 45

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor