- Stă minutaru'-nțepenit,

Cadranul ceasului roșește

Și nu știu cum n-ai auzit

Că timpul râde, ștrengărește.

 

Noi suntem acuzați de furt,

Habar nu am, dar mi se pare

Că-n cana mică de iaurt

Am aruncat la întâmplare

 

Puțină miere și de-atunci

Vrăjit stă timpul, ce să fie?

O fi gustat din vrăji sau noi

Furăm bucăți de veșnicie?

 

- E timpul ager și nebun,

Alergă iute, se oprește,

Încarcă pipa cu tutun

Și ne-o oferă ștrengărește

 

Să mai furăm câte-un minut

Din viața asta efemeră,

Prin care trece nevăzut,

Și-o veșnicie pasageră!

 

Iar dacă-n vraja ta e prins

Gândesc, iubito, c-ar fi bine

Să ne ascundem în cuprins,

Gustând din mierea de albine.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 37

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor