Gânduri în cor

[Măriuca Rociu]

Visez începutul și ce poate face el cu mine, dar nu îl las.
Îl pierd ca să-l visez din nou.
Mă-ntorc mereu de mai departe și aștept să nu se mai întoarcă,
Dar vine credinciosul, vine.
Am devenit chezaș pentru el în fața timpului.
Ori de câte ori întârzie, orele mi se răzbună.
Primul alb s-a ascuns într-un fir de păr
Și-mi repetă obsesiv că o să uite să mai vină.
Îmi scrie pe pleoape cum că timpul este negru
Și că ploile sunt scurte.
Nu știe, nebunul, că literele dispar atunci când ochii se deschid.
Și încep să adorm...
Îmi aud gândurile pe voci, dar vocea mea nu se aude printre ele.
Adorm într-un sfârșit. Continuu.

[Măriuca Rociu]

Marius Cioarec, în continuu:) Mă bucur că ți-a plăcut.

Mă bucur tare, Dragoș Lucica.

Ruxandra Anton, dacă aș "păstra" ceea ce mi-ați spus, direcția dorită s-ar pierde. Ar putea fi semnat foarte ușor de altcineva, fără urme de "inspirație":)

Mulțumesc tare, Irina Lucia Mihalca. Să avem gânduri care visează gânduri!

[Irina Lucia Mihalca]

In corul gandurile vin, rand pe rand, vin si se duc leganandu-se intr-un ritm constant in balansul pendulei...spre fluxul si refluxul viselor. Frumos!

[Marius Cioarec]

Mi-a placut! Continua!

[Măriuca Rociu]

Mulțumesc tare. Astăzi de două ori:)

[ZINCA MARIUS IULIAN]

Îmi aud gândurile pe voci, dar vocea mea nu se aude printre ele, literele dispar atunci când ochii se deschid   pe  pl(e)oape, timpul este negru iar orele mi se răzbună, visez începutul și ce poate face el cu mine, dar... nu îl las.