Simt cum fuge timpul şi stelele dispar

Vine iarna, anotimpul static şi cuminte.

Voi sta la gura sobei, sorbind din pahar

Visuri şi-amintiri de-o viaţă prin vinul fierbinte.

 

Simt cum clocoteşte sângele prin vene

Aidoma văpăilor focului din sobă.

Ca prin vis, când somnul vine pe sub gene,

Aud un mesager sub fereşti, bătând din tobă.

 

Mă trezesc instantaneu şi mă uit pe geam.

În jocul fulgilor de nea te zăresc pe tine.

Eşti cu- adevărat, cel la care eu râvneam,

Şi ca-ntr-o poveste, vine, tristeţi să-mi aline?

 

Te aştept de o viaţă, dragoste târzie,

Nu vreau să-mi aduci ca Moş Crăciun, sac cu jucării.

Din partea mea, îţi voi scrie-o poezie

Iar tu, să-ţi descarci sacul, plin cu bucurii.

Vizualizări: 41

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Vasilica Ilie pe Noiembrie 21, 2011 la 10:16pm

Multumesc, Marius; visuri, la gura sobei, nimic mai mult..!:))

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Noiembrie 21, 2011 la 9:54pm

cu timpul ce fuge şi stelele ce dispar, imi las semnul de lectura-n pagina ta...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor