Editorial

GAZETA CĂRŢILOR – un nou început

În urmă cu aproape 16 ani, profesorul Nicolae Boaru, la puţin timp după instalarea sa în scaunul directorial al Bibliotecii Judeţene „N. Iorga”, din Ploieşti, din motive inextricabile, doar de dumnealui ştiute, însă al căror înţeles scapă şi astăzi multora, hotăra suspendarea şi amânarea sine die a (re)apariţiei periodicului Gazeta Cărţilor, imediat după ce numărul dublu (1-2), din decembrie 1997, al noii serii (anul VIII), abia fusese editat.

Voi reveni cu un alt prilej, pe larg, asupra acestui moment nefast, din păcate nu singurul, al existenţei destul de frământate a prestigioasei noastre instituţii, din aceşti ultimi 15 ani, adică al intervalului de timp scurs după retragerea din activitate a exemplarului om de cultură, care a fost regretatul profesor Gheorghe Macsim – director devotat al bibliotecii ploieştene timp de 36 de ani, neîntrerupt, între 1962 şi 1997 – omul a cărui întreagă existenţă şi activitate profesională s-au contopit într-un tot indisolubil, întru slujirea necondiţionată a cărţii şi a iubitorilor ei.

Nu voi insista cu alte amănunte legate de existenţa revistei şi nici despre biografia profesorului Dumitru Munteanu-Râmnic, adică a aceluia care a adus-o pe lume şi care, ani de-a rândul, a păstorit-o. Nu de altceva, dar aş risca să mă repet, atâta vreme cât au făcut-o cu multă aplicaţie şi acribie distinşii noştri colaboratori, profesorii Sanda Hârlav-Maistorovici şi Ion Şt. Baicu, în paginile care urmează. Îmi voi permite doar ca în aceste rânduri, care se vor a fi un fel de prefaţă la apariţia unei noi serii a periodicului, să vă propun o scurtă prezentare, un alt fel de carte de vizită, atât a revistei, cât şi a bibliotecii, sub egida căreia ea a apărut, în urmă cu 93 de ani, pentru că 1921 a fost un an cu o dublă semnificaţie: atunci, în luna martie, biblioteca era fondată de un grup de remarcabili oameni de cultură ploieşteni – printre care se prenumăra şi profesorul Râmnic – ea purtând până astăzi numele savantului Nicolae Iorga şi tot atunci apărea, însă cu o lună mai devreme, primul număr al Gazetei Cărţilor

Aşadar, ea ieşea de sub tipar ca un supliment lunar de „bibliografie, literatură şi cultură” al revistei „România Viitoare”, sub directoratul profesorului de istorie şi publicistului Dumitru Munteanu-Râmnic. Dintre colaboratorii de atunci pot fi amintiţi, printre alţii, scriitorii Alexandru T. Stamatiad (poet de sorginte simbolistă, publicist şi traducător), Aron Cotruş (poet şi diplomat), I.A. Bassarabescu (profesor, om politic, autor de proză scurtă), Izabela Sadoveanu (poetă, critic literar, jurnalistă de opinie şi militantă feministă), Nicolae Iorga (profesor universitar, istoric, om politic), C. Rădulescu-Motru (filozof, pedagog, psiholog şi om politic) şi Perpessicius, pe numele său real Dumitru S. Panaitescu (istoric şi critic literar, folclorist, cercetător şi editor al operei eminesciene). Intelectuali remarcabili, nume grele ale culturii româneşti dintotdeauna, care dintru început au dat prestanţă tinerei publicaţii, ce avea să apară, cu intermitenţe, pînă în anul 1944. În perioada comunistă, revista avea să-şi înceteze apariţia, ea revenind cu o serie nouă între 1991 şi 1997, condusă fiind de Gheorghe Macsim, directorul bibliotecii, avându-i alături pe colegii noştri, profesorii Ana Lambru (coordonatoare a secţiei de carte veche a bibliotecii) şi Marian Chirulescu (unul dintre cei mai importanţi biblioteconomişti şi bibliografi români).

Iată că sfârşitul anului 2014 marchează momentul reluării acestei publicaţii de tradiţie a instituţiei noastre, graţie, pe de o parte, comprehensiunii şi diligenţelor noii directoare, doamna Mihaela Radu, iar pe de alta, eforturilor unui grup format din specialişti ai bibliotecii noastre, cărora li s-au alăturat mai mulţi colaboratori statornici ai instituţiei. Context în care nu pot să n-aduc mulţumiri din inimă bunilor mei prieteni, domnii Mihai Vasile, Constantin Marin şi Codruţ Constantinescu, fără de al căror talent, abnegaţie, tenacitate şi imbold, publicaţia nu s-ar fi întrupat. Nu în ultimul rând, se cuvine a adresa aceleaşi calde mulţumiri tuturor nepreţuiţilor şi consecvenţilor noştri colaboratori şi colegi, însă cu o menţiune specială pentru profesorii Constantin Dobrescu, Traian D. Lazăr şi Eugen Stănescu, fără de al căror entuziasm, complex travaliu şi aport definitoriu, apariţia acestei publicaţii (pentru unii, abnormă) n-ar fi fost posibilă. 

Cât despre Biblioteca Judeţeană „N. Iorga”, trebuie spus că ea intră, în 2015, în al nouăzeci şi patrulea an de viaţă. Ideea fondării unei biblioteci publice enciclopedice a aparţinut unui grup de valoroşi intelectuali ploieşteni, numele a cinci dintre ei fiind indisolubil legate de destinul acestei instituţii: arhitectul Toma T. Socolescu, avocatul Nicolae Pârvulescu, scriitorii şi politicienii Ion Ionescu-Quintus şi I.A. Bassarabescu şi, nu în ultimul rând, profesorul şi gazetarul Dumitru Munteanu-Râmnic, acesta fiind cel care a propus numele şi patronajul spiritual al savantului Nicolae Iorga. Aceşti adevăraţi părinţi sufleteşti ai instituţiei, alături de mulţi alţii, au reuşit, într-un timp record, ca prin donaţii şi subscripţii să deschidă porţile acestei biblioteci populare care, deşi şi-a început timid activitatea – cu numai 1.250 de volume –, a izbutit ca în scurtă vreme să polarizeze întreaga viaţă culturală a oraşului şi judeţului, ei revenindu-i, printre altele, şi meritul înfiinţării – în primul ei deceniu de existenţă – Muzeului de Artă din Ploieşti.

Dacă la începuturi activitatea bibliotecii se desfăşura într-un spaţiu generos oferit de… Palatul Băilor Municipale (în fotografia alăturată, clădirea din partea stîngă), ulterior, datorită unor conjuncturi obiective – cutremurul din 1940, bombardamentele americane din 1944 etc. – instituţia îşi va găsi sălaş, începând cu luna septembrie a anul 1948, în sediul Palatului de Justiţie din acea vreme, transformat ulterior în Palat al Culturii, unde, de altfel, fiinţează şi astăzi. Acest edificiu impozant, care domină şi acum centrul oraşului - construit în stil neoclasic francez, pe baza planurilor arhitectului E. Doneaud, asistat la definitivarea lor de arhitectul ploieştean Toma T. Socolescu – a fost inaugurat la 26 noiembrie 1933, în prezenţa Regelui Carol al II-lea al României. 

© Bogdan Toma

(textul integral la adresa: http://cuvinte-sunete-imagini.blogspot.ro/2015/03/revista-gazeta-ca...)

Vizualizări: 194

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor