Capitolul 8

          În capitolul 7 am vorbit despre cum globalizarea a produs modificări majore în societate, mai exact cum influențele țărilor dezvoltate au schimbat stilul de viață din țările în curs de dezvoltare.  Problema fiind chiar această schimbare a stilului de viață care a determinat mutații în comportamentul indivizilor. Trebuie să fim orbi ca să nu vedem valul vestic al influențelor negative, unde efectul acestora poate fi asemănător cu cel produs de Cristofor Columb asupra triburilor descoperite în America.
         Ce am vrut să spun este că indivizii din țările în curs de dezvoltare (cazul României) nu au fost pregătiți să primească schimbarea, iar ca rezultat au fost copleșiți de aceasta devenind dependenți de valul vestic și ignorând în totalitate vechea cultură.
         Legat de acest subiect am citit un articol interesat despre Generația Y (cei născuți între anii 1980 -2000), mai exact cei care au fost afectați cel mai puternic de valul globalizării, autorul articolului reușind să definească această generație într-un mod comic, dar realist în același timp: „Ne găsiți la facultate, în sediile asociațiilor studențești sau la Starbucks, butonând un smart-phone. Visăm să descoperim lumea, să fim independenți, nu putem respira fară Internet, credem cu toții în Sf. Google, iar Facebook-ul ne-a transpus într-o lume plină de prieteni “apropiați”. Cine suntem noi, Generația Y, de unde venim si încotro ne îndreptăm?” – Alina Stan, AchieveGlobal.
         Scopul acestui articol este să răspundă la această întrebare: „Cine suntem noi, Generația Y, de unde venim si încotro ne îndreptăm?”
          Un lucru este clar, Generația Y a avut un început promițător și aici mă refer la cei născuți între anii 1980 și 1990. Noi am crescut cu cheia la gât, ne-am jucat șotronul în fața blocului, am învățat engleza de la Cartoon Network, încă mai știm gustul gumei Turbo, iar pentru noi, tabletele au fost de ciocolată.
          În schimb la generațiile născute între anii 1995 și 2000, putem observa cel mai bine efectele negative ale globalizării sau cum spunea scriitorul Augustin Buzura „sinistrul malaxor”. Ne purtăm ca nişte fiinţe fără trecut, fără istorie, fără cultură, de parcă am fi paraşutaţi într-un loc necunoscut şi obligaţi să luăm totul de la început. Cine mai vorbeşte azi despre cultură? Cine îşi mai pierde vremea cu cititul? Modernizarea se traduce printr-o neîncetată schimbare a legilor, iar interesul pentru cătuşe este infinit mai mare decât cel pentru carte.
         Scriitorul japonez Mishima spunea: ”Cum este cu putinţă, oare, să vreţi doar să trăiţi acceptând o lume în care spiritul a murit?”.
Continuarea articolului îl găsiți pe blogul meu: Revoluția Gândirii Capitolul 8

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor