George ROCA: "IGOR URSENCO, POET BASARABEAN"






URSENCO Igor,
născut la 9 februarie 1971 în localitatea Şişcani din Republica Moldova. Critic literar, scriitor, scenarist şi traducător.

1995-98 Studii postuniversitare (doctorand),
Catedra de literatură contemporană,
Universitatea de Stat din Moldova (USM), Chisinau

1990-95 Facultatea de Litere, USM, Chisinau
1986-90 Liceul pedagogic, Călăraşi

Critică literară:

- Prefaţǎ la cartea „Amo Christum” (2007) de Angela Marina Glodici
- Postfaţǎ la cǎrţile „Nu mǎ opri” (2006), „Fericiri pǎmântene” (2008) de Angela Marina Glodici
- Studii literar-teologice la cǎrţile lui Dorin Ploscaru („Peştele albastru” și „Peştele pe uscat”)
- Studiu teoretico-literar la romanul „Gesturi” de Em. Galaicu Pǎun

Eseuri literare teoretico-practice:

- „Postmodernismul. Între insuficienţa (id)entitaţii şi carnavalul existenţial”
- „Lirica moldovenească actuală din perspectiva atributelor comune modernismului şi postmodernismului”
- „Răbdarea lui Tiresias” etc.

Teză de doctor în filologie: „Sub scalpul Mnemosinei: omnigrama intertextuală” (anamneză culturala absolută ori libertate auctorilală nelimitată?)

Teză de licenţă: „Discursul literar: între mistificare şi cenzură” (O descindere dantescă în purgatoriul totalitarist sovietic)

Carte de versuri archetipale:

- „Logos”, tatăl meu: mama mea „Imago”
- Alte lucrǎri teoretice și publicistice (în manuscris)

Scenarii film artistic:

- „Arcanum Fibonacci" (Scenariu ficţiune scurtmetraj. Genul: tragedie archetipalǎ)
- „Blocul „Al Nouălea Cer” (Scenariu ficţiune lungmetraj după motivele romanului „Simion Liftnicul - Roman cu Îngeri şi Moldoveni” de Petru Cimpoeşu. Parabolă politico-teologică, tragicomedie)

Actor, rol sporadic în secvenţele din pelicula artistic ”One of the Hollywood Ten” (2000) regizată de Karl Francis, alǎturi de Jeff Goldblum (starul din filmul "Jurassic Park") şi Greta Scacchi

Publicatii în mass-media maramureșeanǎ: „Glasul Maramuresului”, „Nord literar”, „Necenzurat”, „Graiul Maramuresului”, etc. Traduceri: din rusă, spaniolă şi engleză. Laureat al Festivalului de muzicǎ folc „Galbenǎ Gutuie” (Prima ediţie, 1990, Chişinău)
Contact: proteuro@gmail.com; proteu@proteu.ro

----------------------------

Iată cum ni-l prezintă influentul poet contemporan maramureşan

Ioan Es. POP:

URMAŞUL LUI PROTEU


Nu l-am întîlnit niciodată pe Igor Ursenco, dar am vorbit la telefon de cîteva ori şi primul lucru pe care l-am sesizat în vocea lui a fost impetuozitatea. Exact aceeaşi impresie am avut-o şi parcurgînd filele acestei cărţi, care, la acea vreme, erau pur virtuale, adică electronice. Igor Ursenco a citit mult şi vrea să ne arate asta şi în poeziile lui, care exploatează adesea un cîmp tematic clasic cu instrumente moderne.
Discursul acesta extrem de mobil are avantajele şi dezavantajele lui: mişcîndu-se iute, te copleşeşte cu mulţimea de flash-uri pe care le trimite înspre tine hipnotic; însă alergînd prea zigzagat şi pe prea multe paliere, fură din depozitul central de energie al mesajului şi îl slăbeşte.
Totuşi, clocotitorul Igor Ursenco este poet adevărat şi ne poate surprinde oricînd cu o nouă faţă. Una singură şi copleşitoare.
Acum sunt mai multe şi fiecare vrea să dea marea lovitură, marea replică. Merită ascultate. De cele mai multe ori, ele anticipează bine.



*********************************************************************************************************************

Igor URSENCO:

PUŢINĂ POEZIE
DIN VOLUMUL „LOGOS”

(în curs de apariţie)


ARS PO(I)ETICA ARCHETIPALIA

La lumina celor trei zboruri ale
buzduganului,
zmeura da în pîrg: din

cîmpie – peste írişi – pînă în gură, ca o predică
cheltuindu-mi poeticul
în toate vămile (v)anului…

Definiţia po(i)eticului archetipal:
„acolo unde metafora des-fiinţează logica raţionalului,
archetipalul asigură reversibilitatea spiritului dinspre
hotarul lui palpabil spre cel imaginar”

Versul meu: şi-spîn-şi-harap,
cît se vede că
nici-scris-nici-rostit (nu-i),

ci vedică
numai-bună-de-pus-drept
(la) inimă…


SILEPSĂ ÎN GENUL SIDJO

Ara-v-aş, drumuri ale mătasei,
pînă în rărunchii Asiei:
(acolo, Li Y odele
şi le frizează ca pagódele...),
bătători-mi-aş stilul, printre voi,
cu-n dinte de usturoi ..!


ONE-STOP SHOPPING
(O lecturare a lui Ion Creangă,
neprevăzută de Curricumul Şcolar)

Cu deş’te ude şi julite, copilăria
lăsase aurăria
din comoară
palancă la pămînt…

Ci, peste jind şi peste moarte,
sta
cocoţată –

copilăria, în cireşul mătuşii Mărioara:
cu deş’te ude,
copilăria mea cerca
dacă stelele-s coapte…


MESTEACĂNUL RUSESC ÎN MOLDOVA
(La anii mei romantici)

Străine visător în cuib străin,
tu creanga ţi-o mlădii ca-ntr-un colind,
şi-n frunze-ti coci „bîlini” … cu-atîta jind!
şi, preasfios, te zbuciumi: pur, divin…

Mi-e gîndul surghiunit de volnicie –
îmi curge, vie,
seva ta – prin vine –
cu iz zgîrcit de stepă şi fior …

Mă sfredeleşte, pînă-n rădăcini,
devălmăşia unde ai rămas …

Dar cine ţi-a dat suflet fără glas
şi, neştiind ce-i Dorul, tu suspini?!?
-----------------------------------------------------------------------------------------
• Bîlina (rus.) – gen literar folcloric rusesc, similar cu „balada românească”
• Surghiunit (rus.) – exilat, deportat
• Volnicie (rus.) – libertate; aici (conform teoriei “orizontului stilistic” enunţat de Lucian Blaga în “Trilogia culturii”): spiritul rus nelimitat de hotare fizice sau bariere geografice



QUINTIA ESENTIA
(Materialism Intangibil)

Un bulgăre de humă:
un punct în Univers…

Un bulgăre de humă:
izvor trudit de vers …
Un bulgăre de humă:
materia-n nesomn,
Un bulgăre de humă:
dulceaţa celui pom …
Un bulgăre de humă:
„sorocul” nearat,
Un bulgăre de humă –
şi-i „zborul” trunchiat…
Un bulgăre de humă:
umbrind un Univers,

Un bulgăre de humă –
prea lesne-n palmă şters…
-----------------------------------------------------------------------------------------
• Soroc - în credinţa populară, soarta pe care o are fiecare persoană pe pămînt; destin
• „Zbor” – aici: scenariu plauzibil de evoluţie a unui destin uman
• Din ciclul: „Arcanum major (Sfînta treime archetipală)”



UNIVERSUL „URSS & CO”
(Impulsul cosmogonic originar, brevetat chiromantic)

În Călătoriile mele de Gulliver adolescentin,/ intangibile
rămîneau doar globulele roşii de sînge/ şi cele 80 la sută de apă/
din dovada terestră a corpului: în apa sacră a Gangelui/ zilnic
îmi spălam tălpile
şi creştetul/ înfierbîntat – în Amazonul sălbatic.../

A fost o vreme cînd/ fluviul Volga mi-a curs
prin toate venele/ tinereţelor/ mele oficiale, dar
de fiecare/ dată se revărsa,/
din matca preconştientului,/
blestematul rîu/ Prut:
pitit în dreptul „liniei inimii”/ din
palma mea stîngă/ - ca o lamă de/ baionetă a sorţii…/

Într-un timp archetipal mi-am jelit,/ între Tigru şi Eufrat,/
sorţile netrăite,/ invadate de personajele literare ale lumii./

Îl vedeam adesea pe Walt Whitman/ plantîndu-şi singur/
Gazonul/ pe acelaşi sens/ cu paralela 45/
şi de fiecare dată / îmi trăgeam corabia mai la est/
de rîul Bîc şi mai la umbră/ de Niagara,/ unde încape
toată Dunărea/ cu apă tulbure cu tot…/

Dar cînd mancurţii hrăniţi cu istoria/ transmisă în direct/
la ştirile TV de seară/ s-au răzvrătit pe/ prora spaţială/
a creierului,/ le-am oferit alternativa revoluţiei/ culinare…/

Toate nădejdile mi le-am lăsat cu gură/ de moarte/
la zidul Ierihon – însetaţilor de cuvînt./ M-am luat la întrecere/
cu Sătilă şi Gargantua:/ cine va duce în gură, strop cu strop,/
apa Nilului/ care a săpat galerii în baza piramidelor/
şi steaua/ Nordului…

Cînd nu am mai avut suficiente resurse/ tangibile/
să îmi hrănesc pajurele cosmice/ cu trupul
telenovelelor ideologice şi/ romanelor tragi-comice/
de la Nistru pîn-la Tisa,/ am încetat să mai fac
abstracţie/ estetică/ de ruşinoasa îndeletnicire de
grănicer/ la frontieră cu/ sufletul./ Atunci i-am solicitat
lui Ivan Turbincă/, într-o rusă archaică/
de pe timpul lui Noe,/
să mai amăgească ultima dată Moartea:/
„mai toceşte-ţi, şi tu,/ gingiile/
timp de/ o sută de ani de singurătate/
în cremenea Carpaţilor,/ pînă s-or face
piramide de faraon/
sau Cremlin cu stea/ în frunte...”./

Am băut însetat din rîul uitării Lete, şi din Mnemosina,
rîul memoriei eterne,/ unde l-am întîlnit/ pe Tiresias/,
dar care nu m-a recunoscut / în nici
unul dintre fluviile lumii.../.

L-am angajat pe Călugărul Jorge/ să-mi ungă
cu otravă/ cerul gurii/ şi toate sorţile imposibile:
voi toţi,/ care mi le veţi trăi on-line,/ vărsa-v-a-ţi
sufletul în Marea/ Neagră
de atîta fiere…

Atunci savanţii au înregistrat modificarea/ ireversibilă
a c-URSS-ului/ din univers./ Şi a ieşit din ilegalitatea/
neagră/ Uniunea Rîurilor de Suflet şi Sînge (URSS)/ ce vor izvorî/
etern/ din „linia vieţii” a palmei mele drepte/ – bastion
intangibil,/ generat de URSS-itoarele cosmice…
---------------------------------------------------------------------------------------------

• URSS & CO - anagramă fonetică cu numele de familie URSENCO
• Mancurt - persoană supusă, prin distrugerea specifică a creierului, unui proces de amnezie a originilor genetice şi culturale. În excepţionalul roman „Eşafodul”, Cinghiz Aitmatov descrie tortura aplicată de oştenii lui Gengis Khan: după o preparare preventivă, victimelor li se aplica direct pe scalp pielea de cămilă (întoarsă pe dos), urmînd ca firele de păr să afecteze centrul mnemotic pînă la pierderea totală a identităţii

Vizualizări: 148

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor