George ROCA - PREZENTARE: SCRIITORUL RĂZVAN DUCAN

George ROCA

vi-l prezintă pe scriitorul:

RĂZVAN DUCAN


S-a născut la 25 iunie 1957 la Târnăveni, jud. Mureş, din părinţii Ioan şi Dorina, profesori de educaţie fizică şi sport în Târnăveni. Clasele primare şi gimnaziale le urmează la Liceul Nr. 2 (actualul Gimnaziu de Stat “Traian”), iar cele liceale la Liceul Industrial de Chimie (actualul Colegiu Tehnic), ambele în oraşul natal.

Între 1978 şi 1983 urmează, în pofida unei clare vocaţii culturale (în special cercetare literară, istorică, sportivă, religioasă, etc., dar şi creaţie-poezie şi eseu) cursurile la zi ale Facultăţii de Textile din cadrul Institutului Politehnic din Iaşi, devenind inginer. Timp de un an de zile este cu serviciul la Agnita şi Mediaş, la F.I.P.A. şi Fabrica “8 mai”. Între 1984 şi 1986 lucrează în învăţământ predând discipline tehnice la Liceul Ind. Nr. 2 din Târnăveni. Între 1986 şi 1988 este inginer la Cooperativa “Târnăveanca” din Târnăveni.

Între 1988 şi 2000 este din nou în învăţământ predând discipline tehnice la Şcoala Profesională de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi” din Târnăveni. Din septembrie 2000 şi până în ianuarie 2008 este director al Casei Municipale de Cultură “Mihai Eminescu” din Târnăveni şi un timp director coordonator al culturii în municipiul Târnăveni, contribuind la renaşterea culturală, în primul rând al instituţiei Casei de Cultură. De altfel, în anul 2002 a primit din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş "Diplomă de Excelenţă", “pentru merite deosebite în promovarea valorilor culturale româneşti”.

Între aprilie 2008 şi septembrie 2008 a fost referent cultural la Direcţia Judeţeană pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş, Tg. Mureş. Din septembrie 2008 este profesor calificat (având gradul didactic II), predând disciplina Educaţie Tehnologică la şcolilele generale ( clasele V-VIII) din Coroisînmărtin, Adămuş şi Bobohalma.

A absolvit, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un curs postuniversitar de Pedagogie-Psihologie, având, de asemenea, absolvit (cu notă maximă) şi un curs de Management al Instituţiilor de Cultură, curs organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Din toamna anului 2008 urmează cursuri postuniversitare, specializarea “Educaţie tehnologică”, la Universitatea din Oradea.

La 10 ani a câştigat locul I pe ţară la Concursul Naţional Interşcolar „Tinere Condeie”- secţiunea poezie. În timpul liceului a condus Cenaclul literar-artistic al elevilor din Târnăveni, organizând spectacole de poezie, muzică folk, muzică populară, şi muzică uşoară la Târnăveni, Cetatea de Baltă, Băgaciu, etc. În timpul facultăţii a frecventat cenaclurile literare „Moldavia” şi „Viaţa”.

A debutat în presa scrisă cu poezia “Veghe”, apărută în revista literară “Vatra”, nr. 8 din luna august 1984, fiind de-a lungul timpului câştigător a peste 10 concursuri naţionale şi interjudeţene de poezie. A publicat poezie şi eseuri în numeroase ziare şi reviste din judeţ, din ţară şi din strănătate. A scris şi publicat peste 2000 de articole (literare, istorice, religioase, sportive, economice, de atitudine civică, etc.), dar şi poezie, la publicaţii precum: Steaua Roşie, Cuvântul liber, 24 ore mureşene, Ambasador, Gura Lumii, Jurnalul de Mureş, Şcoala Ardeleană, Dribling, Universul Scriitorilor, toate din Tg. Mureş; Obiectiv şi Informaţia Săptămânii din Mediaş; Tribuna Naţională şi 1 Decembrie din Alba-Iulia; Gazeta de Lugoj; Vremea şi Flacăra lui Adrian Păunescu din Bucureşti; Gazeta Reghinului din Reghin; Unirea, Gazeta Târnavelor şi Astra blăjeană din Blaj; Mureşul din Iernut; 7 zile târnăvene şi Gazeta Târnăveniului din Târnăveni, etc.

În anul 1992 a reînfinţat revista „Târnava” (fiind şi redactor-şef), săptămânal târnăvenean apărut în perioada interbelică. Din anul 1996 este redactor–şef adjunct al revistelor naţionale “Ambasador” şi “Gura Lumii”. În anul 1996, pentru numerele 8-16 a fost redactor şef al săptămânalului „7 zile târnăvene”. În anul 2000 a iniţiat şi a fost redactor-şef al publicaţiei „Gazeta Târnăveniului”. Din octombrie 2001, pentru aproape un an, pâna la încetarea apariţiei, a fost redactor-şef adjunct al revistei blăjene “Gazeta Târnavelor”. În anul 2007 a fost redactor-şef al lunarului de cultură „Târnăveniul cultural” editat de D.J.C.C.P.C. Mureş (cu sprijinul poetului Nicolae Băciuţ) şi Casa Municipală de Cultură “Mihai Eminescu” Târnăveni. Din anul 2008 este secretar general de redacţie la publicaţia “Universul Scriitorilor”, ce apare la Tg. Mureş.

A publicat următoarele cărţi:

- “Vieţuirea-n clepsidră” (versuri) 64 pag., Ed. Alpha, Tg. Mureş, 1990
- “Dumnezeiescul Ardeal-poeme pe cord deschis”, 70 pag., Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 1993
- “3,14ramida lui Ducankamon” (versuri), 78 pag., Ed. Eventus, Blaj, 1994
- “Târnava mea de lapte dulce” (poeme), 68 pag., Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 1995
- “Poeme din cutia neagră a spuselor”, 60 pag., Ed. Pleşea-Design, Târnăveni, 1997
- “Epistole către Adrian Păunescu-carte de iubire” (jurnal şi nu numai), 124 pag., Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 1998
- “Gheorghe Oprean-o viaţă închinată unirii românilor şi înălţării bisericii ortodoxe” (cercetare), 184 pag., Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 1999
- “O istorie a sportului târnăvenean” (cercetare), 296 pag., Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 2001
- “Cartea de aur a eroilor şi martirilor neamului românesc căzuţi în războaie şi în revoluţii şi a operelor comemorative închinate acestora în municipiul Târnăveni” (volum colectiv), 58 pag. Format A4, Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 2001
- contribuţie cu subcapitolul “Serafim Duicu şi Târnăveniul” la cartea “Serafim Duicu. Ochi de veghe” apărută sub îngrijirea scriitoarei Mariana Cristescu la Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 2002
- “Eminescu şi Târnăveniul-exerciţii de admiraţie” (cercetare), 60 pag., Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 2002
- “Miroase a tei orăşelul meu de provincie-antologie de poezie târnăveneană” (cercetare literară), 88 pag., Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 2002
- “Târnăveni-repere culturale şi istorice” (cercetare istorică şi culturală), 256 pag., Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 2003
- “Târnăveni-725 de ani de istorie şi devenire” (cercetare), 92 pag. Format A4, Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 2003
- contribuţie cu un subcapitol la cartea “Târnăveni-cercetare monografică 1278-2003” (volum colectiv coordonat de prof. Nicolae Victor Fola), Ed. Mediaprint, Tg. Mureş, 2003
- “Cenaclul literar din Târnăveni (1956-2006). 50 de ani de existenţă” (cercetare), 446 pag. Format A4, Ed. Nico, Tg. Mureş, 2006
- “Mulţumesc albastru” (poeme), 67 pag., Ed. Nico, Tg. Mureş, 2006
- “Patrafir peste cuvinte” (publicistică şi nu numai), 104 pag., Ed. Nico, Tg. Mureş, 2007
- “Mă laud, mă apăr şi mă cânt” (publicistică şi nu numai), 158 pag., Ed. Nico, Tg. Mureş, 2007
- “Revoluţia de la 1989, la Târnăveni. Zilele premergătoare şi postmergătoare” (cercetare), 44 pag. Format A6 Ed. Nico, Tg. Mureş, 2008
- “Băciuţ” (poeme), 74 pag., Ed. Nico, Tg. Mureş, 2008


Au scris şi/sau vorbit despre scrisul său şi preocuparea sa culturală: Adrian Păunescu, Nicolae Manolescu, Nicolae Băciuţ, Horia Gârbea, Ion Mircea, Adrian Popescu, Lazăr Lădariu, Ion Şeulean, Dumitru Titus Popa, Doina Cetea, Ioan Nistor, Ion Buzaşi, Serafim Duicu, Cornel Moraru, Eugen Nistor, Mariana Cristescu, Darie Ducan, Doru Andrei Mureşan, Ana-Cristina Popa, Laurenţiu Oprea, Titus Andronic, George Stanca, Ioan Găbudean, Romeo Soare, Maria Dorina Paşca, Ilie Muntean, Aurel Hancu, Dumitru D. Silitră, Daniela Cecilia Bogdan, Cristian Stamatoiu, S.I. Moişa, etc.

Este prezent în numeroase antologii şi dicţionare culturale. A fost obiectul a numeroase interviuri şi reportaje la posturi de radio şi televiziune naţionale şi zonale. Din anul 2001 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Din octombrie 2003 este ales vicepreşedinte al Despărţământului “Gheorghe Oprean” (denumire propusă de acesta) al ASTREI din Târnăveni.

Este căsătorit din anul 1983, soţia fiind bibliotecar. Are (au) un băiat, Darie Ducan (n. 1988), în prezent student la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti.


REFERINŢE CRITICE
(selectiv):

• “Volumul (“Vieţuirea-n clepsidră”, Casa de Editură “Alpha”, Tg. Mureş, 1990-n.m.) este al unui poet talentat….”
Horea Gârbea
în “Luceafărul” (Bucureşti), Nr. 32,
din 5 septembrie 1990

• “Cine dispune de răbdarea şi cultura necesară pentru a lectura versurile volumului de debut al lui Răzvan Ducan (“Vieţuirea-n clepsidră”, Casa de Editură “Alpha”, Tg. Mureş, 1990) va rămâne—fără nici o rezervă—impresionat de originalitatea discursului liric, prospeţimea şocantă a imaginilor poetice şi ermetismul ingenios al expresiei artistice. De la primul şi până la ultimul vers—cu neglijabile excepţii—cele 54 de poeme ale volumului se relevă printr-o remarcabilă omogenitate stilistică, fapt destul de rar întâlnit în cazul debutanţilor….Dacă dl. Ducan va binevoi să-şi plece urechea la sfatul meu, sunt ferm convins că va dobândi o autoritate incontestabilă în peisajul liricii româneşti, de la finele actualului mileniu”.
Ioan Nistor
în articolul “Un nou copil teribil al liricii româneşti?”
din revista “Târnava”, anul II, Nr.2(3), 1992, serie nouă

• “ Prin noul volum “3,14ramida lui Ducankamon”, dl. Ducan revine în forţă la poezia de înaltă calitate pe care a practicat-o la data debutului editorial. Făcând abstracţie de caracterul ludic al titlului, unul dintre cele mai ingenioase ale liricii româneşti din ultimul deceniu, se cuvine să acordăm o deosebită atenţie simbolurilor grave, ireproşabil concatenate, pe care le maschează cu multă insidie…Comparativ cu volumele de versuri anterioare “3,14ramida lui Ducankamon” reprezintă un fericit progres tematico-stilistic, de eliminare a rezidurilor nocive. Cele aproximativ 60 de poeme nu poartă decât cu totul accidental un titlu, ceea ce atrage imediat atenţia asupra unităţii merituoase a lor, atât la nivelul semnificantului cât şi la acela al semnificatului artistic. Conţinutul lor, chiar dacă e tributar nu puţinelor concepţii filozofice mai vechi sau mai noi, se relevă printr-o incontestabilă originalitate, a cărei forţă motrice o reprezintă nietzscheeană voinţă de autodepăşire….În orice caz, dl. Ducan scrie cu multă dezinvoltură, asemenea unui poet matur din punct de vedere estetic, cu menţiunea—poate supărătoare pentru dânsul—că va trebui să îşi supravegheze în permanenţă expresia artistică. Numai astfel îşi va fructifica nestingherit uriaşele şi originalele resurse poetice. Fireşte, va trebui să intre şi în colimatorul marilor critici, în pofida jalnicei condiţii în care se zbate cultura actuală, întrucât reprezintă una din cele mai originale şi profunde voci lirice care s-au făcut auzite în ultimii ani”.
Ioan Nistor
din prefaţa la cărţii “3,14ramida lui Ducankamon”,
Editura Eventus, Blaj, 1994

• “….Calitatea poeziei lui Răzvan Ducan ţine în primul rând de ceea ce am putea numi “conceptul poematic”, adică acea capacitate de excepţie a unor poeţi de-a controla cu siguranţă nuanţele expresiei. O scriere spontană, pornită dintr-un talent nativ, dublat de o cultură aleasă şi de proprietatea de înnoire a limbajului cum puţini poeţi tineri o au. De aici posibilitatea de invidiat a unei ampleri deschideri a lexicului spre stările interioare cele mai complexe. Nimic improvizat, nimic gratuit în acest ultim volum care numără în jur de 60 de poeme, unitatea cărţii subliniind încă odată lipsa de complexe cu care scrie la această oră Răzvan Ducan….”.
Titus Andronic
în articolul ““3,14ramida lui Ducankamon” Răzvan Ducan
sau Un poet al Târnavelor” din “Gazeta Târnavelor”, anul II, Nr. 8, 27 aprilie 1997, Blaj

• “…Fără a fi neaparat suave, imaginile poetice sunt convingătoare prin forţa pe care Răzvan Ducan o imprimă scriiturii…..Semn al maturităţii lirice “Târnava mea de lapte dulce” (Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 1995) ne dă dreptul să-l includem pe Răzvan Ducan între poeţii talentaţi ai tinerei generaţii”
Ioan Găbudean
în cotidianul “Cuvântul liber, de sâmbătă, 29 martie 1997

• “Despre Răzvan Ducan s-a mai scris, însă prea puţin faţă de cât ar fi trebuit să se scrie. Criticii literari, aflaţi câţi au mai rămas după exodul consistent şi chiar ruşinos spre îndeletniciri mai pragmatice din economia de piaţă, preferă, se pare, asemeni lor, spiritele formate pe calapodul pregătirii filologice, ignorând în bună parte (în detrimentul şi al lor) spiritele formate şi pe alte direcţii de cultură. Şi dacă din acest punct de vedere, discutabil, faptul că Răzvan Ducan e de profesie inginer, având deci o constituţie spirituală de sorginte tehnicistă, ce ar părea neavenită pentru poezie, mobilitatea excepţională a poetului, putinţa deosebită de a întrepătrunde termeni filologici cu termeni tehnici, şi nu în ultimă instanţă, sensibilitatea sa, au făcut să-şi creioneze o poezie aparte în peisajul liric contemporan…”
Romeo Soare
în “Cuvântul liber” din 30 august 1997
şi în revista “Ambasador”, nr.18 din 1997

• “…Răzvan Ducan este şi va rămâne acel “copil mare” ce se joacă frumos şi incredibil de adevărat pe plaja nisipurilor mişcătoare de cuvinte. La el stihurile se aprind până la incandescenţă, iar artificiile înţelesurilor sunt jeturi de autentice trăiri estetice. Totul se preschimbă în cuvinte cu greutate, iar clipa se trăieşte în plenitudinea forţei, lăsând urme în adâncul gândului…”
Maria Dorina Paşca
în articolul “Epistole către Adrian Păunescu-carte de iubire” de Răzvan Ducan,
din periodicul “Mureşul”, Nr. 24, 1-15 mai 1999, Iernut

• “Poetului de mare talent şi omului nesupus, Răzvan Ducan, frăţesc salut şi înviere”.
Adrian Păunescu
autograf pe cartea “Infracţiunea de a fi”
Ed. Păunescu şi Fundaţia Iubirea”, 1996

• “Într-o încercare recuperatorie şi de redimensionare a localismului creator, poetul şi publicistul Răzvan Ducan a devenit o instituţie. Personalităţi ale vieţii culturale, religioase, sportive sunt în orizontul de cercetare al unui tânăr plin de energie şi dinamism. Riguros şi minuţios (prin formaţie profesională), ambiţios prin aspiraţii, Răzvan Ducan este un ardelean în viziune blagiană, ştiind a-şi duce un gând până la capăt….”
Nicolae Băciuţ
pe coperta a IV-a a cărţii “Gheorghe Oprean-o închinată unirii românilor şi înălţării bisericii ortodoxe” de Răzvan Ducan, Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 1999

• “…Cartea lui Răzvan Ducan ( “Eminescu şi Târnăveniul-exerciţii de admiraţie”, Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 2002) se înscrie pe linia unor contribuţii de istorie literară privind drumurile lui Eminescu prin Transilvania….”
Ion Buzaşi
în cotidianul “Unirea” din Alba-Iulia,
numărul din 8 februarie 2003

• “…Recent, o lucrare excepţională a lui Răzvan Ducan, intitulată “Cenaclul literar din Târnăveni (1956-2006). 50 de ani de existenţă” face “capul de afiş” al discuţiilor din Târnăveni şi judeţul Mureş. E o carte de 450 de pagini, format A4, despre mişcarea literară târnăveneană…Nu ştiu să existe în ţară o carte de o asemenea dimensiune şi o asemenea densitate de date despre o mişcare literară dintr-un oraş de numai 27.000 de locuitori…”
Laurenţiu Oprea
în “Informaţia săptămânii”, Mediaş, Nr.462,
săptămâna 2-8, octombrie 2006

• “….Despre autorul acestei cărţi (“Cenaclul literar din Târnăveni (1956-2006). 50 de ani de existenţă”, Ed. Nico, Tg. Mureş, 2006) am scris în câteva rânduri. Am scris şi despre cărţile lui de poezie şi despre cele consacrate urbei în care a devenit un animator cultural, în sensul aproape anatomic al cuvântului…”
Ion Buzaşi
în articolul “O istorie poetică a Cenaclului literar din Târnăveni”,
publicat în cartea “Mă laud, mă apăr şi mă cânt”,
publicistică şi nu numai, de Răzvan Ducan, Ed. Nico, Tg. Mureş, 2007

• “Răzvan Ducan părea, la un moment dat, că s-a despărţit de poezie sau, cel puţin, a abandonat-o o vreme, pentru tentaţii cotidiene mai provocatoare, culturale, jurnalistice. A revenit însă brusc, în forţă, după o experienţă de viaţă limită, care i-a readus poezia în vene. “Mulţumesc albastru” e o carte de poezie de cutremurătoare mărturie şi mărturisire existenţială, dintr-un teritoriu de graniţă, la vama dintre a fi şi a nu fi. Fiecare poem e încă o clipă care sfidează moartea, între resemnare şi speranţă. Între fizică şi metafizică”.
Nicolae Băciuţ
pe coperta a IV-a a cărţii
“Mulţumesc albastru”

• “…Ca o premieră absolută, spre deosebire de creaţia poetică anterioară, sacrul—am putea spune Divinul—ajunge o temă dominantă în partea întâi a culegerii şi dobândeşte, în plan estetic, o puternică originalitate, situând poezia aceasta pe treapta cea mai înaltă a scrisului său de până acum…”
Aurel Hancu
cronică la cartea “Mulţumesc albastru”,
publicată în “Cuvântul liber” de sâmbătă, 13 mai 2006

• “…Răzvan Ducan face parte dintre acei scriitori care a venit şi care va rămâne….Răzvan Ducan va rămâne, pentru că el e un scriitor autentic, pentru că verbul său a făcut să se audă mai bine dangătele de clopot ale sentimentului românesc al fiinţei…”
Nicolae Băciuţ
prefaţă la cartea “Băciuţ”,
Ed. Nico, Tg. Mureş, 2008

• “…Un poet unic precum Răzvan Ducan, unic prin veşnica prospeţime şi surpriză a versului, dar şi prin profunzimea veritabilă, a botezat cea mai recentă carte a sa cu numele poetului Nicolae Băciuţ…E o carte de lehamite şi de speranţă, extraordinar scrisă şi extraordinar de mulabilă pe viaţa lui Răzvan Ducan din ultimul timp, o carte aproape realistă cu toate că atinge, surprinzător pentru un poet ca el, postmodernitatea. Sunt convins că peste ani, când lumea literară se va fi săturat de poeţii de cafenea, netalentaţi şi slabi, îl va descoperi pe Răzvan Ducan ca pe un poet extraordinar…”
Darie Ducan
în revista “Noi, nu” din 16 decembrie 2008
şi revista “Agero”, Stuttgart, decembrie 2008

*******
PS. Îi mulţumesc domnului Darie Ducan, pentru materialul furnizat necesar conceperii acestei prezentări.

George ROCA
30 martie 2009

Vizualizări: 398

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de mary mary pe Iunie 28, 2012 la 11:35pm

domnul ducan e un om deosebit....foarte des imi amintesc de el......meseria mea ma face sa ma gandesc la el,pt ca atunci cand trebuia nu lam ascultat,m-ia fost profesor

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor