Închid și ridic capacul brichetei de metal
și face clic clic nervos agitat
cu țigara între degete neaprinsă
e un tic nu fumez mâna singură
străină un obiect mă învârt
prin garsonieră printre lucruri
pe unele le mângâi cana icoana
Socrate vaza calendarul cu pictori
o linguriță de miere ca ceaiul de tei
când eram mic făceam infuzie
de aburi sub prosop fierbinte
cartofi fierți la gât și miere cu unt
afară dimineața e albastră
cu infuzii roșii de la semafor
stopuri lumini blânde de mașini singure
sunt pitic parcă am părul creț
piticii poartă noroc gemenii prea mult
miros în imaginație un pocal
de metal cu urme de vin
e acru ca pereții de cărămidă reci
tu te-ai sculat acolo și privești zâmbind
în viitorul de astăzi frumos
mâna cu degetele subțiri
îndoite, încordate, atingi
pielea dintre buza de sus și nas
stau la stop o iau înainte
văd planete nervos bucuros le enumăr
una plină una ca pământul
dar întoarsă nu de tot
una cu continente paralele
una cu inele una cu puncte
zece planete de toate conturul chipului tău
estompat alb negru iar alb
părul da părul o siluetă
pe fond albastru deodată
apa îți învăluie ca un val
umerii gâtul arcuit pe spate
bărbia cotul să le țin susțin
blocuri brutale beton gri dimineața albastră
mâinile tale pe cana de cafea
degetele șuvițele cantul mâinii încordat
aburi de apă caldă în fața chipului
singură la geam zâmbești
orașul e mov nu albastru
nu e al tău nu mănânci nu mănânci
te încrunți strângi buzele
mai bei o gură de cafea
îmbrățișată vrei în frig
lângă mare în pardesie și pulovere
piatră sărată aripi zbor agitat de păsări
păr dezordonat iar îmbrățișare
te iubesc albastru bem la geam cafea
din aceeași cană citesc într-o doară
sunt bun cu oamenii nu vorbesc cu nimeni
pe străini nu îi interesează
doar despre ei camera azi e dezordonată
sunt surprins tot surprins
aș expira fum de țigară
să mă plimb pe un drum de iarnă
viscol și să mă apropii de tine
speranța e albastră și nu o las
viața e scurtă e lungă
cu barba nerasă actorul e ciufulit
tu dansezi pe parchet picioarele goale
rochie lejeră parchet ficus perdele
mă gândesc la tine se spune în japoneză
cânt în gând melodie fluier la chitară
gonesc cu tine pe motocicletă două umbre
tu în spate mă ții de mijloc
țin direcția după fire electrice
paralele nu se întâlnesc niciodată
noi ne întâlnim mi-ai dat un boboc
de trandafir în flăcări cu mâna udă
o floare de foc se reflectă pe faianță
mi-e dor vreau să te întâlnesc
pe ninsoare eu mergând la lucru
cu palton cu geantă tu puștoaică
cu un ghiveci în brațe independentă
duci ghiveciul într-o boxă a ta
cu cărămizi albe pe ea inimă aprinsă de neon
îmbrățișată pe covor țărănesc aspru
te văd în orașul cu blocuri de sticlă
palmieri geacă de piele ochelari de soare
pe o balustradă în echilibru
doi tineri eu în tricou mai bătrân
tu cu picioarele apropiate puștoaică
cu rucsac mâna ta cu degete răsfirate
nu se regăsesc întind mâna le unesc
le strâng o distanță albastră
ea este nu există doar e albastră
sunt cu tine apoi iar cu tine
textele astea te strâng de mână
peste fulare mâneci groase
mâini reci dar calde
facem download upload de love
pe internet is awesome
stăm acum în mașină bară la bară
vrem asta în ambuteiaj în pasaj

bară la bară ne spunem noapte bună
noaptea noastră nu zicem nimic
tu în pulover cașmir
linii paralele pe perete de la jaluzele
încadrează jumătate din chip, gâtul, tâmplele
și neapărat fum nu fumează nimeni
dimineața să ridici mâinile în tricou
și să dansezi să închizi ochii să ai tot timpul
un halat îți alunecă de pe umăr
deschizi gura expiri inspiri aer
e aromat a cafea muzică poezie
bei din ceașcă tot timpul bei din ceașcă
nervos e un tic și să ții creionul între degete
tot timpul să scrii un cuvânt
sorbit cuvânt ceașcă creion
ne pândește un câine blănos alb
e înțelept e nașul nostru
îți mângâie obrazul șuvița în frig
eu la geamul luminat camera în umbră
ridic brațele dansez în cameră
fără tine cu tine în palton larg
imit urletul unui câine vesel
tu ești așa ar trebui să stai un pic
mi-e dor îți fac baie cu romburi
mi-e dor și te îmbrățișez doar în lumină albastră
suntem niște copii frumoși
ai noștri ne-au avertizat în sensul ăsta
în genunchi lângă aragaz mă întind
mă alint pe balcon visez
torc pisică o groază de chipuri
de ale mele s-au pierdut prin tine
îți cer permisiunea să fim doi lupi
femelă și mascul
și-ți dau flori sălbatice în lumină mov
îți leg mâinile la spate în lumină albastră
de fapt ea nu există
te plimbi pe străzi ești lup nu uita
cine te poate prinde
cărți, ciorne, mâini pe cearșaf
dormim în ceață sub plapumă
la geam pus un copăcel
cu lumini de Crăciun tot anul
dorință pusă mă uit la stele
să ai aripi de înger pe spate
buchete de flori de mușețel
în vazele tale să fii aici
alunițele tale de pe umăr gât
o hartă de fapt va fi frumos
zice la televizor în teniși pe alei de parc
cu cornițe și cu aureolă
lângă ziduri garduri de plasă blânde
în lumină albastră mov mână în mână
în muzică verde în fum cald

Vizualizări: 43

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor