Mai întîi cu mătura. Prin zona cuierului. Mă întind şi spre bucătărie. Poate atunci cînd am căutat paharele. Iau şi făraşul. Hm, se adună ceva! Nu prea-şi face treaba coana Frosa, măturătoarea-călcătoreasă care-şi mai încurcă mîinile şi-şi odihneşte picioarele odată pe săptămînă pe aici! Dracu’ s-o ia!, mi-am adus aminte şi cum mi-a spart geamul de la nudul în peniţă luat de la antichităţi, din curte de la Şuţu. Poate că mi-ar fi mai de ajutor aspiratorul. Sper să fie în debara. Îl găsesc în balcon. O cameră, dormitorul, juma’ de hol şi cam tot atîta din sufragerie-s gata cît ai clipi. Cu intensitatea motorului la maximum. Zgomot, putere, aer şi absorbţie. Ferestrele deschise. Bat cu încredere şi speranţă perna. Scutur şi pătura. Să nu rămînă vreun fir de păr. Cu exces de zel. Merită! Ce-or zice vecinii ce mă văd? Ei de regulă-s băieţi deştepţi, pot zîmbi-n gînd cu o apreciere sinceră. Poate şi cu invidie.  Hai să scot şi cearceaful de pe pat. Pun totuşi un ac de siguranţă la un capăt. Să ştiu dup-aia să-l aşez în aceeaşi poziţie. Prevenind urîte surprize. Dacă cineva ar vedea schimbarea, şi s-ar întreba curios, „Dar de ce?”. La baie, spăl cu duşul cada, verific gresia mai iau două fire de păr negru şi lung cu o bucată de hîrtie igienică, veah!, şi caut să surprind orice obiect străin s-ar afla uitat. Ori lăsat cu bună vrere. Asta ar mai lipsi, Doamne, feri! Rămăşiţele ultimului sandvici cu somon afumat şi ceva mai multă brînză cu mucegai dispar cît ai clipi în gura proprie. Spăl farfuria, paharele şi le pun la scurs. Ultimul sfert de vin îl dau pe gît cu sticla. Apoi ea, lîngă uşa de la intrare. Destinaţia rapidă, spre ghena. Pun fotografia de la nuntă pe măsuţa din sufragerie, unde îi e dintotdeauna locul. L-a părăsit vremelnic doar pentru vreo două ore. Pe aceeaşi linie, scot din obscuritatea sertarului noptierei cremele de noapte şi cele de mîini şi le repun în drepturi, deasupra. Adaug a doua pernă, exilată pe un fotoliu. Împreună cu pijamaua pe care o ascundea. Cu un ochi de vultur în reperarea prăzii de la cinci sute de metri înălţime scrutez parchetul. Hm, încă un fir de păr! Porcărie şi aspiratorul acesta! Sau o fi căzut din pat, cînd l-am aşezat? Scutur din nou pernele şi pătura. Parcă nu simt nici un miros străin. Preventiv, mă parfumez şi mă întind puţin în pat. Paza bună... A doua poză de la nuntă şi verigheta personală nepurtată se întorc şi ele prin preajma patului. Paharele, încă neuscate revin şi ele strălucitoare dar puţin spăşite, la locul lor. O ultimă privire cu toate simţurile atente: nici un obiect străin, cele ale locului unde trebuie, fire de păr, parfumuri straine... Sticla goală, catsuitul negru, cu decupaj şi opac, îmbrăcat doar o singură dată, ambalajul lui colorat plus resturile alimentare, ies cu mine pe uşă pentru a coborî vertiginos pe tomberon.

Hm, ce înseamnă să fii un bărbat gospodar! Şi doar am zis să nu mai aduc femei acasă, nu cred că merită efortul. Chiar dacă peste două ore, uitînd de toate asta-s convins de contrariu. Natura umană... Sau piramida lui Maslow şi nevoile fundamentale de la bază. În fond, nici universul nu-i făcut dintr-o singură stea. Iar în orice comparaţie e nevoie de cel puţin doi termeni.

Vizualizări: 40

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor