te-ntorci şi torni haosul pe drumuri diforme
şi vezi cum se aşază pietrele una într-alta
de nu ştiu de care-mi strivesc degetele

voi zdrobi depărtarea din tine
cu un ciocan de piatră lovind aerul
aşchiile sar în zborul păsărilor
şi-n singura pleoapă a văzduhului
pe cerul tapetat cu marmură color
şi stele verzi

voi incărunţi femeile
dispuse să-şi pună cenuşe în cap
dar nu-ţi permit să le atingi cu o o floare
să nu le strici demnitatea
roasă ca unghiile
vopsite violet

sau voi povesti de mine
întors pe faţa cealaltă a lumii

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor