O iubeam pe Hebola (ce mult )
priveam insula, palmierii 
planeta se curba în spaţiul cuantic 
trupurile morţilor pluteau pe Stix 

ei şi? spunea filosoful 
tot acolo ajungem
pentru ce ne grăbim? 

apoi a făcut un Haiku 
din florile de lotus 
albe şi indiferente: 

soarele nu mişcă 
caprele rumegă 
splendoarea Hebolei


Era frumoasă fata 
cum îşi unduia şoldurile de corabie 
fugim de destin, zicea 
spăl
ându-se pe mâinile 
făcute pentru mângâieri 

o doream oricum 
chiar cu preţul morţii subite
 
Veneau păsări mari cu pene negre 
veştile oamenilor vorbeau 
despre boli, sărăcie şi război 

Doar poeţii erau fericiţi 
cu paharul lor de vin ieftin 
scriind poheme despre Hebola 
şi şoldurile ei nemaipomenite. 






Vizualizări: 100

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Dominique Iordache pe Octombrie 24, 2014 la 10:40am

Poezie-n poezie! Super! 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor