HRISTOS-IISUS CA AVATAR AL ENTITĂȚII HRISTICE

Înțelegerea este un proces continuu. Ar fi o aroganță să afirmi că... ai înțeles, că... ai ajuns cu înțelegerea la... cât de cât... acolo... un adevăr mărunt atât timp cât nu ai acces dincolo. Cine poate spune asta? Referitor la entitatea hristică... hm, cum spuneam! Hristos, pentru mine este un avatar al Trinității Divine, al Fiului, în speță. Noțiunea de încarnare, în ceea ce-L privește, o văd, de fapt, ca pe o manifestare în entitatea umană Iisus. Așa cum, Dumnezeu, de exemplu, în religia mozaică, are o sumedenie de Nume în funcție de atributele manifestate, la fel cred că se poate spune și despre Hristos, ca fiind ipostaza Fiului. Cu noțiunea de încarnare, înțelegând prin ea unirea Eului spiritual cu trupescul, nu sunt de acord nici la om. Și aici, tot de o manifestare vorbim, adică de o influență de la „distanță”... nu de un contact direct. Problema ar putea fi pusă față de modul cum privești, poate, noțiunea de „distanță”. Desigur că aici nu vorbim de un termen spațial. Spațial, ai putea spune că ele se află chiar în același loc, doar că, lumile ar fi diferite, ceea ce ar putea însemna, „mult mai departe” decât „cel mai aproape”, adică o banală suprapunere spațio-temporală. Nici cu ideea de, „moartea și învierea lui Hristos” nu mă prea împac. Putem vorbi de ele doar în legătură cu omul Iisus, adică de ceea ce, după vârsta de 30 de ani, în entitatea Hristos-Iisus îl mai reprezenta încă pe Iisus adică entitatea pământeană a omului în cauză, corporalitatea, în speță. Ce s-a petrecut atunci, la botezul din Iordan, ar putea fi denumit ca momentul luării în posesie a entității umane Iisus de către entitatea hristică. De fapt, putem vorbi de Hristos-Iisus, abia după ce s-a produs acest lucru. Vreau să spun că avatarul entității hristice (la rândul ei, avatar al Fiului Divin), „se naște” din momentul în care s-a produs evenimentul. Iisus a devenit atunci un om hristificat, adică un om în care se manifesta Hristos ca Eu macrocosmic și nu Eul spiritual uman. Ceea ce s-a petrecut atunci, din punct de vedere strict al manifestării entității hristice în om, nu trebuie apreciat ca o mare anomalie în evoluția umană. Evenimentul trebuie privit doar ca o anticipare a ceea ce se va întâmpla cu fiecare dintre noi când vom ajunge la nivelul respectiv de evoluție. Ce a făcut, însă, Hristos-Iisus, aici, pe Pământ, pentru omenire, este cu totul altceva. Nu la asta mă refer! Nu vreau să fiu înțeles greșit.

Entitatea umană Iisus, a fost încă de la naștere ceva deosebit, adică un om foarte evoluat. Antroposofia, adică Rudolf Steiner, vorbește despre doi copii Iisus, despre o replică nemanifestată a Eului primordial, care s-a manifestat pentru prima dată în unul din acești copii, despre Zoroastru manifestat în cel de-l doilea copil Iisus, desigur, despre două familii, deci, despre două Marii... nu intru în detalii pentru că sunt foarte complicate. De ce au fost necesare atâtea complicații doar pentru a se naște un om? Pentru că acel om, pentru a putea permite manifestarea în el a Entității hristice, trebuia să ajungă pe o treaptă evolutivă, în momentul botezului, echivalentă cu cea în care noi, ăștialalți, prostimea, nu vom fi decât după încheierea acestui sistem evolutiv și al următorului. Adică, după dispariția Pământului, urmează un alt sistem evolutiv pe care îl vom traversa și abia în cel care va urma acestuia noi vom putea atinge perfecțiunea lui Iisus. Desigur, îi exclud pe inițiați. Altfel spus, pentru evenimentul botezului, Iisus a trebuit să aibă deja corpul astral purificat și transformat în Sine spirituală, adică, un corp astral transformat în Manas superior. Nivelul Manasului superior fiind cel în care se manifestă Duhul Sfânt. Pentru un scurt moment, Iisus a funcționat cu Sinea spirituală ca Eu diriguitor. Abia din acest moment se putea pune problema coborârii Eului macrocosmic, a lui Hristos, manifestat la nivelul Buddhi, adică a Fiului în entitatea Iisus. Acest nivel corespunde, în om, cu situația în care el și-ar purifica și corpul eteric, iar ca perspectivă a evoluției, asta se va întâmpla, pentru majoritatea omenirii, abia pe sistemul evolutiv Venus. Prin entitatea Hristos-Iisus a fost deschisă calea pe care omenirea o va putea urma, de aici înainte, cale care, pe atunci, era practic blocată de entitățile luciferice și ahrimanice. Drumul Golgotei este drumul pe care, fiecare dintre noi, dintre cei care vom dori și vom avea puterea de a ajunge acolo, trebuie să-l parcurgem sub o formă personalizată. Câte... „apocalipse” avem de traversat... vai de... ăla-al nostru. Când mai aud sau citesc prin diferite locuri despre calea fericită a evoluției prin iubire... despre chestia aia cu... începe prin a te iubi pe tine însuți...nici nu știu ce să fac, să râd sau să-mi dau palme! Mă rog, noi am vrut-o!
Nivelul spiritual Buddhi este nivelul în care omul va funcționa ca Eu cu Spiritul vieții, adică cu cea de a doua componentă spirituală din el, nivel corespunzător manifestării Fiului, adică, va funcționa cu Hristos în el. Când apostolul Pavel tot repeta... „nu eu, ci Hristos în mine”, cam la asta se referea. De aceea spuneam, mai sus, că ceea ce s-a întâmplat atunci cu Iisus se va întâmpla cu fiecare dintre noi cei care vom dori acest lucru și ne vor ține și balamalele să ajungem acolo. Așa că, mai treceți pe la sală să vă obișnuiți cu greul! Sau, de ce nu, să ne întrecem cu... fuga! Oricât s-ar spune că, în anumite situații poate fi rușinoasă, până la urmă... este sănătoasă!... Doamne, ajută!

Vizualizări: 9

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor