- Hei, tu, da, tu... iubirea mea nebună,

Ţi-a înflorit pe buze primul gând

Înmugurit sub razele de lună

În noaptea echinocţiului? De când

 

Aştept să-ţi crească florile pe braţe

Şi-apoi din ele roade cu-ntrebări,

Pe sânii mei obraznici să se-agaţe

Cu lujeri cruzi. Prea multe remuşcări

 

În nopţile de mai, tulburătoare

Le-am pus în loc de pernă căpătâi

Şi-am blestemat destinul ce-ntr-o floare

Te-a-ncătușat, iubirea mea dintâi.

 

- Da, eu te-aud ades strigând zefirul

În zilele impare, când uşor

Atingi cu inelarul trandafirul

Și mă întreb, iubito, nu ţi-e dor

 

Să rătăcim prin amintiri cu gândul?

Cândva înmuguream la sânul tău,

Dar au trecut eternităţi de-a rândul,

Milenii de distanţă şi mi-e rău.

 

Am înflorit visând o primăvară

În care tandru o să-mi ceri... Rămâi,

Culege fructul mic ce-o să răsară

Sub mâna ta, iubirea mea dintâi.

 

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 10

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor