IN MEMORIAM SHAUL CARMEL (5 iulie 1937 - 31 martie 2011)


Astăzi, 31 martie 2011, poetul israelian de origine română ne-a părăsit pentru totdeauna.

Dumnezeu să-l odihnască în pace!



   

 

 Ce-i moartea?!

Mă-ntrebi ce-i moartea, iubito?!

Clipa aceea când zâmbetul

Ți se șterge de pe obraz,

Alungat de mânie,

În cutele brăzdate de ani,

Cum vântul fierbinte,

Din pustiu,

Ștergea și ducea

Nisipul din dune.

Clipa aceea

Când sânii tăi fermecători,

Pântecul tău armonos,

Pulpele tale ispititoare,

Mi le smulgi

Din ochii lacomi

Și-i duci în bejenia zilei.

Și ora aceea din noapte

Dintre o poezie și alta

Când zeii se-ntorc în piatră

Neputiincioși

Și îngerii în cerul gol

Fără să cânte din aripi.

(”Fericitul care pleacă”, Ed. Cartea Românască, București, 2001)

Biografie:

Se naște la 5 iulie 1937, la Ștefănești – Botoșani. La vârsta de patru ani este alungat în brațele părintelui său, mutilat în Rebeliune, de către Garda de Fier, din orășelul de ”Scaun al Marelui Rabin de Ștefănești”, gonit de țarul Rusiei spre România, Matitiahu Fridman, la a căruli curte a slujit bunicul său. Din partea mamei, provine dintr-o familie de mari cântăreți – familia Shapira: bunicul, Reb Iosală Shapira, s-a dedicat muzicii sinagogale, fiind cantor, iar fratele său, Jean Spiro, cântăreț de muzică clasică, era prim – tenor la Metropolitanul new – yorkez. Încă licean fiind, Saul Croitoriu (Shaul Carmel) debutează în paginile literare ale ziarului ”Clopotul”, din orașul său de adopțiune, Botoșani, ziarul prințului Scarlat Calimachi, supranumit ”prințul roșu”. Ulterior, în anul 1956, debutează editorial în revista ”Iașul literar” cu mănunchiul de versuri ”Raze de soare”. Este silit să părăsască România în numai trei zile, la 21 decembrie 1964.Trăiește în Israel din 1965. Poet, prozator și publicist. Publică în toate ziarele și revistele de limbă română din Israel. Semnează ”Contrapunct” – rubrică de pamflete săptămânale în cotidianul de limbă română ”Vața Noastră”. Editează revista de literatură ”Izvoare”, ajunsă la numărul triplu (42-43-44) în 2007. Este membru în Comitetul Director al Uniunii Asociațiilor de Scriitori din Israel, fostul ei vicepreședinte, timp de 12 ani. Este președintele Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română. Colaborează la multe publicații literare din România și din alte țări. Este unul din cei patru scriitori evrei de origine română din Israel, recunoscuți ca scriitori moderni, reprezentativi ai limbii române și predați la cursurile universitare din România, începând cu anul 2001.


La 31 martie 2011 Shaul Carmel ne-a părăsit pentru totdeauna, trecând în rândul celor drepți.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!


Note critice
• ”Carmel este un poet remarcabil. Grație înzestrării sale, limba noastră pășește cu demnitate și grație prin nisipul sfânt al Psalmilor și Parabolelor”. (Acad. Șt. Augustin Doinaș)
• ”Îl compar pe Shaul Carmel cu cei mai mari poeți religioși ai secolului trecut, de la rilke la Arghezi”. (Acad. Eugen Simion)
• ”Shaul Carmel este una dintre cele mai de seamă voci ale literelor române din zilele noastre. Este ultimul mare psalmist”. (Prof. Dr. Nicolae Balotă – Nisa, Franța)
• ”Cald și violent, patetic și intim, Shaul Carmel este excelentul poet evreu, sfâșiat de nostalgia sa, dar și de cea a părinților și bunilor săi moldoveni, după marele teritoriu abstract al literaturii române. (Acad. Nicolae Breban)
• ”Ceea ce-l caracterizează pe Shaul Carmel, de la începutul carierei sale literare și până acum, este energia năvalnică, debordantă. El clocotește și izbucnește nestăvilit. Dar există și o continuă năzuință spre purificare, spre înalt”. (Prof. Dr. Iosef Eugen Campus, critic literar – Israel)
• ”Poetul Shaul Carmel cultivă un vers al marii simplități, ceea ce presupune îndrăzneală și riscul de a spune esențialul. Nu oricui îi este rezervată această cotă a performanței. Timbrul liricii lui Shaul Carmel se recunoaște de la distanță, o dovadă că e un poet autentic, situat în linia întâi, exponent al unei direcții majore”. (S. Damian – Heidelberg, Germania)
• ”Shaul Carmel este cel mai evreu poet care poate exista în această țară a evreilor (...) Poet religios în descendența profeților într-o epocă violent nihilistă și agnostică, simplitate patetică și firesc în plin baroc, surrealism și paradox (...) Dumnezeu este în poezia lui Carmel acel partener de dialog, acel Tu al filosofiei lui Martin Buber, acel alter – ego la care poți să-ți raportezi spaimele și neliniștile tale, eventual transformându-le asupra Lui.” (Zoltan Terner, scriitor, critic literar – Israel)
• ”Cine caută frumusețea care se află în modernismul secolului XX, o va găsi în poeziile lui Shaul Carmel”. (Prof. Ortzion Bartana, critic literar ebraic – Israel)
• ”Frapantă în lirica lui Shaul Carmel este dezvoltarea sub forma unor cercuri concentrice a sferei sale semantice, repetând, parcă, modelul universului în expansiune (...) Nucleul, miezul fierbinte unde se va produce bing-bang-ul universului liric, rămâne evreitatea, o temă și un spațiu de regăsit, niciodată știut pe de-antregul. Bătrânul evreu din mine e figura lirică, relansatorul textual, simbol și adunând în durata sa toată istoria Evreului”. (Critic literar Ioan Holban)
• ”Prin prolificitatea scrierilor sale, precum și prin valoarea artistică a acestora, Shaul Carmel a devenit cel mai mare poet al literaturii evreo-române”. (Ion Prelipcean – istoric literar)
• ”Poet născut – dar și făcut din toate ale cerului și ale pământului, Shaul Carmel își află cu cinste locul între creatorii de primă mărime, de expresie românească. Este omul care a construit podul spiritual dintre România și Israel”. (Radu Cârnrci – poet)
Alte note critice semnate de:
Dr. Roxana Sorescu, Iulia Deleanu, prof. Andrei Strihan, Mirel Brateș, George Istrate, Nicu Horodniceanu, dr. Moshe Granot (lb. ebraică), Gyora Leshem (lb. ebraică), Felix Caroly, Rodica Grindea, Dorel Dorian, Boris Marian, Carol Isac, dr. Ester - Elena Tacciu, Liviu Moscovici, dr. Paul Schweiger, I. Știru, Sebastian Costin, Alex Ștefănescu, Valeriu Stancu, Ștefan Iureș, Nando Mario Varga, Valentin Hossu – Longin, Evelin Fonea, prof. Alexandru Husar, George Bălăiță, Geo Șerban, prof. dr. Dan Cristea, Martin Marcus, dr. Constantin Dram, Cezar Ivănescu, Al. Mirodan, Ion Cristofor, prof. Iona David, Samieh El Kassem (lb. arabă), dr. Mahmud Abassy (lb. arabă), Nasia Heir (lb. arabă), Lev Berinski (lb. rusă).
Despre Shaul Carmel în dicționare:
• ”Dictionary of International Biography”, 1975 (apărut în memoria reginei Iuliana a Olandei, Cambridge, Londra, Anglia)
• ”Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română”, vol. I (A – C) – Al. Mirodan
• ”Generația confruntărilor” – Solo Har
• ”Arborele memoriei” – Radu Cârneci (”Orion”)
• ”Scriitori din Țara Sfântă” – Ion Cristofor
• ”Scriitori români din afara granițelor țării” – Laurențiu Ulici
• ”Scriitori de limbă română din Israel” – Emmanuel Aczel
• ”Enciclopedia exilului literar românesc” – Florin Manolescu
• ”Dicționarul general al literaturii române”, vol. I (A – C) – Institutul Călinescu al Academiei Române.
Cărți pubicate în limba română
• Raze de soare – 1956 (Culegere de poeme în Revista ”Iașul literar”);
• Întâia făclie – 1958 (Poezie, Ed. Militară București, retrasă la apariție);
• Jurnal de front – 1967 (Editura Virgil Montaureanu, Tel Aviv)
• Florile nisipului – 1968 (Proză și versuri, Editura Virgil Montaureanu, Tel Aviv);
• Răspântii – 1970 (Proză și versuri, Editura Menora, Ierusalim);
• Cu mâna pe inimă – 1977 (Editura Izvoare, Colecția Asociației Scriitorilor, Tel Aviv);
• Războiul sărmanilor – 1981 )Proză și versuri, Editura Izvoare, Colecția Asociației Scriitorilor, Tel Aviv;
• Târziu – 1984 (Editura Izvoare, Colecția Asociației Scriitorilor, Tel Aviv)
• Poezii de nerostit – 1988 (Editura Izvoare, Colecția Asociației Scriitorilor, Tel Aviv);
• Fuga din rai – 1993 (Editura Izvoare, Colecția Asociației Scriitorilor, Tel Aviv, cu ilustrații de Tia Peltz);
• Ești – 1996 (Editura Hasefer, tipărită cu sprijinul Guvernului României, Consiliul pentru minoritățile naționale și Consiliul pentru problemele românilor de pretutindeni, București);
• Ytzhak Rabin – Pacea și-a ucis soldatul (în colaborare cu Ileana Cudalb) – 1996 (Editura Du Style, București, premiul pentru publicistică al Consiliului Național UNESCO);
• Dor de dor - 1997 (Editura Cartea Românească, București, Premiul Mihai Eminescu al Academiei Române, coperta lui Sabin Bălașa);
• Între El și mine – 1998 (44 de psalmi și 10 Rugăciuni, Editura Eminescu, București, cu o prefață de Eugen Simion);
• Vânzătorul de zăpadă – 2000 (Editura Cartea Românească, București, pefață Geo Șerban);
• Hoțul de frumos – 2001 (Editura Cartea Românească, București);
• Fericitul care pleacă – 2001 (Editura Cartea Românească, București);
• Deocamdată – viața – 2002 (Editura Cronica, Iași, cu o postfață de S. Damian);
• După ultima mea moarte – 2002 (Editura Cartea Românească, București, prefață Nicolae Balotă);
• Îngerul târziu – 2003 (Editura Hasefer, București, cu o prefață de Eugen Simion);
• Pași pe nisip – 2004 (Editura Ion Prelipcean, Rădăuți, cu o prefață de Ștefan Iureș);
• Eu Abel, Eu Cain – 2004 (Editura Cartea Românească, București);
• Sânul drept al amazoanei – 2005 (Editura Cronica, Iași);
• Cerul de sub pământ – 2006 (Editura Cronica, Iași, prefață Iosef Eugen Campus, postfață Al. Husar);
• Cavaler al Ordinului Veșniciei – 2007 (Editura Cronica, Iași, cu o prefață de Ioan Holban);
• Descoperă-mi ceea ce am pierdut – 2007 (proiect de colaborare cu poetu român, Adi Cristi, carte eveniment în parteneriat israeliano – român, prima din ”Trilogia Provocării”, 24 de titluri pentru doi poeți, într-o singură carte, experiment necunoscut în literatura română, Editura Cronica, Iași, cu o prefață de Cezar Ivănescu și postfață de Constantin Dram);
• Ultima tinerețe a septuagenarului – 2007 (Jurnale lirice, antologie realizat și prefațată de Zoltan Terner, Editura Hasefer, București, cu o postfață de Norman Manea);
• Peretele lui Dumnezeu – 2008 (Editura Cronica, Iași);
• Această moarte care mă învie – 2008 (Editura Cronica, Iași, cuvânt înainte de Nicolae Breban);
• Fabuloasa licornă – 2009 (Editura Cronica, Iași);
• Între Patrie și Matrie – 2009, Prenumele memoriei, dialoguri, dialoguri carmeliene (Editura 24: Ore, Iași);
• Când se vor strânge vulturii – 2010 (Editura 24:Ore, Iași, prefață de acad. Fănuș Neagu).
• În 1985 i se joacă în Israel, cu mare succes, piesa ”Puterea Ceții”, după piesa ”Striptease” a dramaturgului ceh Mrojek.
Cărți traduse:
• Din coasta de vis (tradusă în ebraică de Gyora Leshem) – 1990;
• Întâlnire și înfruntare (arabă) – 1993;
• Rugăciune cu flori (tradusă în rusă și prefațată de Lev Berinski) – 1994;
• Credo (tradusă în arabă de poetul Samih Al Kasem, postfață Mahmud Abassi) – 1994;
• Zâmbet pierdut (traduceri în ebraică de Sandu David, K.A. Bertini, Yehuda Gur Arie, Andrei Fischof și Gyora Leshem, cu o postfață de Ortzion Bartana) – 2003.
A mai fost tradus în limbile: Engleză, maghiară, olandeză, sârbă, idiș, germană, franceză, suedeză, flamandă, albană.
A tradus din ebraică în limba română: Din Iacov Fichman, Roni Somek, Sandu David, Iehuda Gur – Arie, Margalit Matitiahu, Ortzion Bartana, Riva Rubin și Efraim Bauch.
A tradus din română în ebraică
În colaborare cu dr. Moshe Granot ”Orice bucurie rănește pe cineva” de Ana Blandiana, o culegere din poemele poetei.
Premii obținute:
• Premiul SION al Asociației Scriitorilor Israelieni de limbă română – 1983;
• Premiul UNESCO – 1996;
• Premiul MIHAI EMINESCU al Academiei Române – 1998;
• Premiul LUCIAN BLAGA – 1999;
• Premiul TOMER al Uniunii Asociațiilor de Scriitori din Israel, pentru întreaga sa operă (Opera Omnia) – 2000;
• Premiul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova – 2002;
• Premiul Special al Președintelui Uniunii Scriitorilor din România – 2002;
• Premiul Uniunii Scriitorilor Filiala Iași – 2005;
• Premiul Festivalului Internațional de Carte Românească, ediția a XIV – a, 2005;
• Premiul pentru poezie al Revistei Convorbiri Literare, Iași, 2007.
• Premiul ”Iacob Groper”, Ierusalim, 2010.
Alte premii:
MENORA, Tel Aviv; BRICKMAN, Ierusalim; MIA FISCHER – DAVID, Tel Aviv; A.C.M.E.O.R. – Fondul de Creație Nicu Palty, Tel Aviv.
Date biografice culese din volumul ”Între Patrie și Matrie” ( Ed. 24:0re, Iași, 2009) și actualizate.

Vizualizări: 379

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de seul alexandru decebal pe Aprilie 5, 2011 la 7:21am

Stimată doamnă Lucreţia,, În acest început de primăvară în sufletul meu şi aşa înrobit de durerea creată prin pierderea fiului iubit şi-au găsit loc regrete pentru dispariţia poetului SHAUL CARMEL ,profund impresionat de talentul sau, cu dor pentru înţelegerea dintre oameni,indiferent de religia sau limba ce o vorbesc,poet încercat în ultima perioada a vieţii de o cumplită maladie!Dar poetul plecat să colinde lumea stelară,prin dragostea de oameni şi de viaţă iubindu-şi pănă peste poate patria ce l-a adoptat şi nu în ultimul rănd patria mamă va rămăne veşnic viu printre noi!Bunul Dumnezeu să-l primească în ÎMPĂRĂŢIA LUI!

 

Comentariu publicat de Lucretia Berzintu pe Aprilie 4, 2011 la 11:54pm

Când o fi

Când o fi să fie,

Și nu-i prea departe

Ziua sau noaptea

Aceea,

Duceți-mă

Pe umerii gârboviți

Ai vieții

Spre odihnă

Fără rugăciuni de adio,

Fără lacrimi de prisos.

Aduceți

Din camera mea de lucru

Ridicată în Țara de-aici,

Dintre sutele de cărți

Și miile de hârtii răvășite -

Ciornele poeziilor

Pe care le-am înaripat

Să zboare -

Doar Onorurile de Ocnaș Împoemit.

Atârnați-le

Pe pernă neagră de catifea

Și puneți să-mi cânte

Pentru ultima oară

Pe ofticoasa

Cu voce de Eden,

Pe Edith Piaf,

Valsul acela

Pe care nu-l voi mai dansa

Niciodată:

”Padam - padam”.

 

Și-apoi înhumați-mă

În limba română.

(Shaul Carmel, vol. ”Când se vor strânge vulturii”, ed. 24: Ore, Iași, 2010)

 

Comentariu publicat de Domnita Frisan pe Aprilie 4, 2011 la 11:22pm
''Nu-mi povestiti.Va rog.Nu vreau sa stiu/Prea mult ma doare sa nu am cui spune./Eu vreau sa fie.Si sa fie viu,/Acolo, in tarii si in genune. Cui vreti sa-i multumesc daca o fi?/Cui vreti sa cer dreptate daca nu-i?/Cui sa mai cer,in noapte,inc-o zi/Si-n zi,lumina pentru maine,cui? NU-MI POVESTITI din volumul ESTI de SHAUL CARMEL
Comentariu publicat de Tarateanu Vasile pe Aprilie 4, 2011 la 11:21pm
L-am cunoscut. L-am apreciat. Dorea sa ajungă la Cernauti de unde era de loc sotia domniei sale. N-am izbutit sa facem o intalnire dupa cum merita..Fie-i tarâna uşoară.A fost un poet talentat. Un om care şi-a respectat si originile, radacinile, dar si tara care i-a fost Patrie.  Un Roman evreu, sau un Evreu roman. Corect.Cinstit, care a slujit limba romana, a cinstit-o. Daca a gresit cu ceva el fata de noi, sau noi fata de el, doamne iarta-l sau iarta-ne.A fost un Poet! Ce mai mult şi-ar putut fi dori?!
Comentariu publicat de Domnita Frisan pe Aprilie 4, 2011 la 11:07pm
''Ce-ar mai fi de spus dupa moarte?/Poate tot ce-am spus nespunand./Poate tot ce n-am spus cand am spus/Intr-un vers,in poem,intr-o carte/Si cu ele din ele m-am dus/Lasandu-le altora, gand,/Ast-ar fi de spus dupa moarte! Ce-ar mai fi de facut dupa moarte?/Poate tot ce-am facut nefacand./Poate ce n-am facut cand faceam /Intr-un vers,un poem sau o carte/Si cu ele din ele plecam/Lasandu-le altora,gand,/Ast-ar fi de facut dupa moarte!Ce-ar mai fi de trait dupa moarte?/Poate tot ce-am trait netraind,/Poate tot ce-am ucis nemurind.Ast-ar fi de trait dupa moarte! CE-AR MAI FI... din volumul ESTI de SHAUL CARMEL
Comentariu publicat de Lucretia Berzintu pe Aprilie 2, 2011 la 11:31pm
Comentariu publicat de Lucretia Berzintu pe Aprilie 2, 2011 la 11:30pm
”... Am pierdut în anul 1982 după două războaie ale Israelului trăite de mine aici, un rinichi. Am fost operat aici. Rinichiul a fost extirpat, iar după ani, am aflat întâmplător de la medicul anestezist că rinichiul meu a avut o tumoare malignă. Celălalt rinichi m-a ținut până în 2002, adică încă 20 de ani. Ultima perioadă, ultimul an, aproape un an, am făcut dializă, dializă care mi-a marcat viața. Conectat la aparatele de tablă și la infernalele țevi prin care se curăța sângele, lucram, dictam Hertei. În anul 2002, cu ajutorul publicului, al concetățenilor, al evreilor veniți din România, și cu eforturi materiale nu puține, ale mele, alături de donațiile a zeci și poate sute de oameni care au îndrăgit și îndrăgesc arta mea, am reușit să realizez un transplant de rinichi. Am fost nevoit atunci să mă despart de tablourile lui Marcel Iancu, căruia i-am fost prieten (celebrul pictor pretindea de câte ori ne vedeam, că-i amintesc de perioada de la Zurich, când el și alții au pus bazele mișcării de avangardă Dada). De-a lungul anilor el mi-a dăruit foarte multe lucrări de-ale sale, pe care am fost nevoit să le comercializez pentru transplant.

Transplantul de rinichi s-a făcut la Durban, în Africa de Sud. La malul oceanului Indian, dincolo de Johannesburg. Eu care trăiesc, de când am venit în țară, într-o atmosferă ostilă, cauzată de conflictele cu arabii, în războaie și atacuri teroriste din partea lor, marcat de încrâncenările noastre să ne apărăm aici viața, am remarcat că, de fapt, atât musulmanii cât și evreii și creștinii pot trăi în armonie. Chirurgul, cel din sala de operație, unde eram doi oameni, întinși pe două mese la dispoziția bisturiurilor, cel care trebuia să dăruiască unul din cei doi rinichi ai săi, și eu, care trebuia să-l primesc, chirurgul deci, care m-a operat era musulman - Profesorul Hafigy, de origine sud-african. Avea la activul său peste două mii de transplanturi de rinichi. Eram al 24-lea israelian operat de el. Mâna sa dreaptă, ajutorul său, era un profesor budist - Profesorul Beb, iar cardiologul căruia, din păcate, nu-i rețin numele ( se știe, cardiologia are un rol extrem de important în asemenea operații), era un medic creștin din Johannesburg. Șeful secției era evreu, Profesorul Calmeyr. Am văzut acești patru oameni, pe musulman, pe evreu, pe budist, pe creștin lucrând într-o armonie desăvârșită, cu o pricepere extraordinară, cu o punctualitate formidabilă și un profesionism de nedescris. Și mi-am dat seama că se poate trăi și astfel, deci altfel, ceea ce aici, în Orientul Mijlociu, caut și nu găsesc... ”

(Shaul Carmel, fragment din vol. ”Între Patrie și Matrie”, pag.87-88, Editura 24:Ore, Iași, 2009)
Comentariu publicat de Serban George pe Aprilie 2, 2011 la 11:41am
Dragă doamnă. Vă mulţumesc mult pentru informaţiile preţioase pe care le-am citi în postarea despre Shaul Carmel. Am realizat un clip pe care am sa-l postez şi pe ,,Reţeaua Literară". L-am realizat la ore târzii şi nu mai ştiam de unde am luat informaţiile.Intr-un fel trebuie să vă numesc şi pe dumneavoastră căci imboldul l-am primit după ce am citit materialul. Scuze pentru lipsa de atenţie!...
Comentariu publicat de Florin GRIGORIU pe Aprilie 2, 2011 la 10:27am

SHAUL CARMEL

El a croit poeme și le-a cusut cu sânge,

În tot ce-a făurit trăirea lui se plânge

Și râde totodată - poet de două țări,

De nouă munți, de nouă mări

Și totuși, cât de-aproape,

Cântare din Cântări!

       Florin Grigoriu

Comentariu publicat de seul alexandru decebal pe Aprilie 2, 2011 la 6:31am
BUNUL DUMNEZEU SA/L PRIMEASCA IN IMPMARATIA SA!

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor