In zadar, arunci privirea,

Melancolicelor ganduri,

Cautand, spre alti-menirea,

De demult, n-atatea randuri.

Idealuri, tot zadarnic,

Cu-aripi albe, se vor tese,

Caci pe drumul tau, amarnic,

Toate, fi-vor ne-ntelese.

Gandul zilelor iubirii,

Vor purta faptura-ti, harnic,

De-al ei lant, al inrobirii,

Sclava a tot ce pare tainic.

In zadar, ti-opresti bataia,

Inimii cu lacrimi grele,

Tu te-ntorci si ca vapaia,

Iti petreci amoru-n ele.

Si precum in van, se-alunga,

Ziua, noptii ce precede,

Astfel, chinul tau ajunga,

In pieire, a se-ncrede.

Caci zadarnic, iti, par toate,

Stramte-n nemarginirea firii,

Tu ferice iti socoate,

Ca sunt, tara omenirii.

Uita-n veci s-arunci privirea,

Melancolicelor ganduri,

Si-naltandu-ne iubirea,

Treaca anii, randuri, randuri.

Ca aducerile-aminte,

De necazuri, ori de bine,

Fi-vor clipele prea sfinte,

Din trecutul tau cu mine.

                                         Autoare, Petruta Rosu

   

Vizualizări: 86

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Maria Vo pe Octombrie 3, 2014 la 8:53am

da, amintește de Eminescu poezia asta, dar e a dv

și place, invită la meditație, încântare ...

felicitări!  (îmi pare rău că nu v-am citit până acum)

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor