m-am ascuns
în toamna tristă
care frunza
şi-o trimite
fruntea să mi-o mângâie
să-mi mai dea
câte-o aripă

inima-mi rotundă
o păstrez în piept
aşa…de formă
nu am cu ea nicio vorbă
nu o plâng
şi nu mă plânge
nu o cred
şi nu mă crede
doar cu tine se răsfaţă
pe la uşă
pe la geam
că e hoaţă
ori pe lună toată noaptea
ori în zori pe sub perdea
şmecheră…aşa e ea...

Vizualizări: 43

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Noiembrie 23, 2015 la 7:48pm

Superbă imaginea, frumos gândul, mulţumesc mult, Fulvia!

Comentariu publicat de Vizaris Fulvia pe Noiembrie 23, 2015 la 7:29pm

Ce frumos spui  ,,toamna sa-ți mai dea câte o aripă,,!Felicitări,frumoasă poezie!

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Noiembrie 23, 2015 la 6:54pm

Mulţumesc poetului cu inimă mare!

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Noiembrie 23, 2015 la 6:49pm

un poem rotund ca inima ta...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor