la cinci ani mi-am dorit un mânz

văzusem eu la televizor

o prietenie minunată

alb negru

dintre un puști și un căluț

 

la șase ani am înțeles

că tata nu-mi va cumpăra niciodată

vreunul

iar căluțul meu a devenit inorog

 

apoi nu mi-am mai dorit nimic

înțelesesem cumva

care-i treaba cu lumea

 

un an am mai fost trist

dar mi-am șters toți caii verzi

am demolat chiar și pereții

 

la șapte ani m-am îndrăgostit

de cuvinte

convins măcar că nimeni

nu-mi va lua asta vreodată

 

de atunci le amestec

precum un jongler

să mă găsesc

 

cu cât mă apropii de renaștere

înțeleg

că nu sunt cuvintele mele

nici gândurile mele nu sunt

ci doar un inorog

din inima copilului meu

 

Vizualizări: 12

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor