INTERFAȚA UNUI FENOMEN MULT MAI PROFUND: Eminescu, campion al licitațiilor bibliofile din România

Există, fără îndoială, un raport între valoarea unui artist sau scriitor și cota lui de piață. În România, evoluția acestui raport a fost întreruptă în 1947 când, practic, porțile spre Europa au fost închise. Operele artiștilor români au fost tezaurizate”, fiind declarate lucrări „geniale” și „inestimabile”. Numai că, fiind lipsite de circulație pe piața mondială de artă, au rămas necunoscute și, deci, ignorate de colecționarii din afara țării. Redeschiderea porților spre Europa a adus cu sine și apariția caselor de licitație. Procesul de resuscitare a pieței de artă a fost însă lent și anevoios. Cu chiu cu vai un tablou de Nicolae Grigorescu a ajuns să se vândă, în aprilie 2011, la o licitație Artmark, cu respectabila sumă de 270.000 de euro („Țărăncuță odihnindu-se”), pentru ca în luna decembrie a aceluiași an, să fie surclasat, tot la Artmark, de un Nicolae Tonitza („În iatac”, 290.000 de euro).

În privința pieței bibliofile, lucrurile au stat și mai prost. Aș putea spune dezastruos. Lipsa de informație în acest domeniu extrem de rafinat a împiedicat stârnirea interesului pentru cartea bibliofilă și formarea unor colecționari. Consecința a fost lipsa de cerere și, deci, imposibilitatea creării cotelor de piață.

 

Această situație rușinoasă, care durează de 25 de ani, pare să fi luat, totuși, sfârșit. Aflu cu bucurie că la ultima licitație Artmark s-au vândut câteva „piese” bibliofile la niște prețuri care în urmă cu câțiva ani nici nu puteau fi imaginate. Faptul este cu atât mai îmbucurător cu cât cel care declanșează renașterea bibliofiliei în România este Mihai Eminescu. Astfel, un exemplar din prima ediție a volumului "Poesii” de Mihai Eminescu, apărută la editura Socec în 1884 (și singura din timpul vieții poetului), a fost achiziționată, la licitația Artmark de marți 12 iulie 2016, cu prețul de 15.000 de euro. Ediția este cunoscută și sub numele de "ediția Maiorescu", deoarece acesta este cel care a făcut selecția poemelor incluse în volum și a întocmit prefața, datată decembrie 1883. Ediția princeps Maiorescu este cea mai valoroasă adjudecare de carte într-o licitație românească de profil.

 

 

În aceeași licitație, periodicul în care a fost publicat pentru prima dată “Luceafărul” a fost achiziționat cu 2.250 de euro. Este vorba de două volume din Almanachulu Societății Academice Socialu-Literare - „România Jună”, Viena, 1883 (volumul 1) și 1888 (volumul 2), Editura societății "România Jună". 

Societatea culturală și literară "România Jună" a fost înființată în 1871, la Viena, cu scopul de a-i educa, în spirit național, pe studenții români aflați în capitala Austriei. Primul președinte al Societății a fost Ioan Slavici, iar întâiul bibliotecar Mihai Eminescu. 

 

S-a vândut, de asemenea, cu 2.000 de euro, ziarul „Albina” din 7 ianuarie 1870, care a marcat debutul publicistic al lui Mihai Eminescu. 

Tot cu 2.000 de euro au fost  achiziționate și cele două numere din revista „Convorbiri literare”, în care au apărut poeziile „Venere și Madonă” (aprilie 1870) și „Epigonii” (august 1870). 

Chiar și ediții postume ale poeziilor eminesciene au relizat prețuri surprinzătoare. Astfel, volumul „Poezii complecte”, de Mihai Eminescu, cu prefață de A.D. Xenopol, ediția Șaraga, Iași, 1893, a fost adjudecat pentru 2.250 euro, iar volumul „Proză și versuri”, ediția tipărită de Vasile G. Morțun la Iași, în1890, conținând textele lui Eminescu publicate atât în revista „Familia”, cât și în „Convorbiri Literare”, a fost adjudecat cu 1.600 de euro.

 

 

Până și afișul filmului „Eminescu, Veronica, Creangă” de Octav Minar, primul documentar românesc despre Mihai Eminescu, făcut în 1914 cu ocazia comemorării a 25 de ani de la moartea poetului, a fost vândut cu 1.000 de euro.

 

O surpriză de proporții a fost și adjudecarea, pentru 5.500 de euro, a unei fotografii cu Mihai Eminescu la 19 ani, realizată de Bernhard Brand la Iași. Deși prețul de vânzare a fost mai mult decât onorabil, fotografia este o copie. Originalul este fotografia făcută de Eminescu la Praga în 1869, la atelierul celebrului fotograf ceh Jan Tomas (un exemplar se află la Biblioteca Academiei Române).

Bernhard Brand din Iași a editat, după moartea poetului, o serie fotografică după originalul lui Jan Tomas, exemplarul de față aparținând inițial „Asociației generale a studenților universitari români, secțiunea București”, după cum menționează ștampila de pe verso.

Mai există o copie, realizată, se pare, în aceeași perioadă, dar la la atelierul Heidler din Craiova, fotografia aflându-se acum în arhiva distinsului bibliofil Ion C. Rogojanu.

 

   

Fotografia făcută de Jan Tomas la Praga (1869) și fotografia de la Iași a lui Bernhard Brand

 

Întrebare retorică: dacă fotografia-copie făcută de Bernhard Brand la Iași, după moartea poetului, s-a vândut cu 5.500 de euro, oare cu cât s-ar vinde originalul din 1869 al lui Jan Tomas?...

 

Și pentru că tot am pomenit numele lui Ion C. Rogojanu, e bine să reamintesc faptul că acesta a fost primul și poate cel mai important contributor la crearea unei cote de piață a edițiilor bibliofile cu și despre Mihai Eminescu. Ion C. Rogojanu este și cel care a donat județului Botoșani, în perioada 1989-1996, 14.000 de unităţi biblioteconomice, o veritabilă și uriașă bibliotecă Eminescu, cuprinzând, printre altele: toate cele 11 ediţii de „Poesii” de Eminescu îngrijite de Titu Maiorescu (Perpessicius şi Călinescu nu văzuseră decât şase), cele 17 volume ale ediţiei Perpessicius, ediţii în limbi străine (unele unicat în ţară), ediţii bibliofile apărute în ţară şi străinătate, ediţii omagiale, toate apariţiile reprezentative de exegeză eminesciană etc. La acestea se adaugă cărţi rare, din timpul vieţii poetului (ex. „Lepturariul lui Arune Pumnul), revistele „Convorbiri literare” şi „Familia”, din timpul vieţii poetului, două ediţii ale Almanahului „România Jună”, apărute la Viena în 1884 şi 1888 etc. Sunt doar câteva exemple.

 

Spuneam - și subliniez - că Ion C. Rogojeanu a fost primul contributor la crearea unei cote de piață a lui Eminescu. Concret, în 1989, el a dus o adevărată “luptă la baionetă” cu comisia de evaluare a donaţiei pentru a impune un preţ decent cărţilor lui Eminescu, în special primelor ediţii. Căci nemaiexistând, în România, tradiţia circulaţiei valorilor bibliofile, responsabilii culturali de atunci aveau reflexul de a pune cărţilor preţ de librărie.

 

Nu puneţi preţ de 50 de lei unei valori de patrimoniu – le-a spus Rogojanu, pentru că eu vi le donez, nu vi le vând. Cărţile acestea nu sunt în circulaţie, ele au o valoare documentară şi istorică uriaşă”.  

Cu chiu cu vai, o ediţie Maiorescu a „Poesiilor” lui Eminescu a fost evaluată, în 1989, la 1.000 de lei. Graţie acestui început, un asemenea volum ajunsese, prin 2007, la peste 2.000 de dolari. Iar dacă, în 1889, cursul leu/dolar era cam de 20 de lei, înseamnă că o asemenea carte fusese evaluată la 50 de dolari. De unde rezultă că valoarea de piaţă a lui Eminescu a crescut în 18 ani, de 40 de ori.

 

Prețurile la care s-au vândut, la licitația Artmark din 12 iulie 2016, fotografia lui Eminescu, ediția princeps din 1884, ediția Șaraga din 1893, publicațiile în care au apărut poeziile și textele sale publicistice etc. reprezintă o nouă confirmare a proeminenței și preeminenței spiritului eminescian în spațiul public românesc. Eminescu - campion (și) la licitația de carte bibliofilă reprezintă o victorie insolită care impune niște concluzii, căci dinamica prețurilor în spațiul cultural este o interfață a dinamicii culturii propriu-zise. Ceea ce înseamnă că prețul de piață al valorilor bibliofile referitoare la Eminescu tinde să se apropie de valoarea propriu-zisă a acestora. Revenirea în actualitatea proximă a personalității lui Eminescu este un fel de pandemie luminoasă și reactivă declanșată, de fapt,  de „asediul” sistematic și continuu exercitat asupra personalității sale de mai bine de 20 de ani încoace. Prețurile la care s-au vândut obiectele bibliofile de care am făcut vorbire constituie doar hârtia de turnesol care pune în evidență existența unui fenomen mult mai profund.

Vizualizări: 150

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor