invitaţie la lectură: "cinci poeme de dragoste" de emilian pal

I

femeile mele au început bine anul
au mîncat bine au trăit bine și-au făcut culcuș în iarba înaltă
să nu le găsească ogarii
vînătorii se vor mulțumi cu puțin
își vor umple tolbele cu mici animale
fazani ori iepuri cu urechi mari

femeile mele își spală blana la rîu
povestesc
dumnezeu mănîncă pepeni
scuipă sîmburii ei cad pe pămînt acolo vor încolți
lanuri ce vor rodi la nesfîrșit

femeile mele sunt niște plante carnivore
le dau mîinile pieptul și ochii
eu sunt puternic
eu sunt un vrej uriaș
odată și-o dată
prin pielea mea vor ieși muguri

II

iubita mea se trezește în fiecare dimineață
în altă cameră
duce mâna spre inimă e tot acolo
duce mâna spre gură e tot acolo
duce mâna spre bărbat e tot acolo
toate sunt la locul lor

netezește cearșaful e alb
se spală pe mâini apa e albă
toate morțile sunt albe

se uită puțin pe fereastră lumea e încolăcită
vorbește puțin la telefon apoi își prinde părul
știe să fie tandră cu toți

când e privită merge cu grație și se emoționează

ea deschide palma
răsfiră linii ciudate ca la un semn
apar porumbeii

unii se așează în păr
alții pe umeri cei mai mici
pe pantofi se cheamă unii pe alții
a venit femeia cuib

fiecare vorbește îi lasă o pană mai târziu vor pleca
într-o bună zi va pune penele cap la cap
și va zbura alături de ei

pe înserat femeia cuib se ridică bărbații
își iau ușor zborul
unii din păr
alții din umeri
cei mai mici din pantofi
pleacă femeia pântec

iubita mea doarme în fiecare noapte
la fel ghemuită
duce mâna spre inimă e tot acolo
duce mâna spre lume e tot acolo
duce mâna spre suflet sunt tot acolo

toate sunt la locul lor

III

s-a făcut noapte
e noaptea iubitei a pumei și bufniței
iubita mea are febră ca un leopard dau ocol vizuinii
oare ochii mă vor ajuta să găsesc gazela
oare ghearele mă vor ajuta s-o ucid
oare nările mă vor ajuta să găsesc drumul spre casă

IV

dinamita sfîșie pîntecul muntelui
sunt un lămpaș odihnit pe o piatră
nădușit umplu o vagonetă
cărbuni pentru foc diamante pentru femeile mele
ai grijă la scorpionul alb mi-a spus iubita
să nu-i strici cuibul
să nu-i omori puii
șapte ani de neliniști se vor abate asupra noastră

V

femeile mele au început bine anul
au alăptat s-au făcut frumoase
și-au făcut culcuș în copacii de pîine
acvilele se vor mulțumi cu puțin
își vor umple ciocul cu mici rozătoare

femeile mele sunt foarte puternice
îmi dau mîinile pieptul și ochii
bărbații mei le iubesc pentru asta

18 Septembrie 2007                                                             emilian pal

Vizualizări: 124

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de remus-lucian stefan pe Martie 25, 2012 la 7:25am

da

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor