- Tulai Doamne! Intră! Bine c-ai vint! Așe tare mă bucur! Tăt mă uitam la oră... vine or nu vine?

- No, no că dară nu dădeau turcii! S-o hi răcit? Mîîî, tu Mărie faci ai mai bună cafe. Să gust dăn haioș. Mîîî, să topchește-n ceru’ gurii. Mîîî, mîîî!

- Lasă tu, vecino, nimicurile ăste’, să-ți spui, îs așe supăratăăă... da tu, năcăjită-năcăjită, rău.

- ???

- O sunat nepotu-mneo. Dacă nici acu nu iasă la putere ăla pe care-l vre ăi tineri pleacă-n Anglia, că s-o săturat de tăt ce-i în țară, că ăi bătrîni s-o bolînzit, că nu pricep mnica, de-un sfert de veac o țîn tăt așe. Ni la el! I-am zis: Dară cin’ te-o șters la c..r cînd erai pruncuț, copile? Dară cin’ te-o făcut ficior, ’nalt, deștept? Io, no? Acu la bătrînețe mă lași? Moș-tu mortu-i ăn țintirim iară eu rămîn sîngură. N-am dreptate? Ioi, mare năcaz! Do’mne, dă-i minte că prostu-i!

- Dreptu-i! Io ruga-tu-m-am la ’Mneozău pentru mintea soacră-mi și n-o dat nica. Ba o dat, o vint popa ăl tînăr. Io n-am fo’ curioasă. Soacră-me, mintenaș, o fo’ la slujbă. Ieee! Cînd s-o-nturnat: Mămică, cum îi popa? Tulai copilă, ocoș îi! Și ce-o zis popa, mămică? Păi draga me, nu țiu minte dară așe fain voroveaaa... No, lucru’ slab la ie. A doua zi popa la ușe me. Fleoșc în dreapta, fleoșc în stînga, oblu pă tăte mobilele și mileurile mele. Rogu-te părinte ai milă! Dară el mnica, dădea ’nainte cu busuiocu’ să vază averea no’stră. Pe ormă m-o luat la rost: Nu v-am văz’t la beserică! și i-am spus oblu: Părinte, la cetit? Nici io!

- Vecino, bine c-ai omu’ de tătă isprava.

- Ion? Îi dă tătă minunea. Îți spun doar ție, dară să nu mai spui la nimne. Să paț io, femeie bătrînă, așe roșine?

- Care?

- Tulai Do’mne! O vint sara ș-o zgherat dăn ușe: Muiereee! Beutură!... O țîrucă! Să șterg ormele popchii. ’Mneozăii mă-sii! Aduci au ba? Muiere, nu hi pre... Tulai Do’mne, cum o zis? No, am uitat cuvîntu’ ăla, dară mintenaș o beut juma de litră. Tuuu, așe dragă-mi ești! Hai, să facem sex! Dară cum îi ăla? Tu și mi-o esplicat. Să pic dăn picio’re. La tv îs tăte blestămățiile, s-o căpiat omu’ mio. No, no, șezi molcom, omule. Ioaneee, asurzi-tu, șezi locu’! Tulai Domne! Vrai ca animalele or să mă răstignești ca pe Sfântu’ Andrei? No, no! Ioaneee!

- Mai poate?

- Cum nu! Mîncă precum porcu’, be ca bou’ și-i ca buhaiu’. Tăt tătîne-su, așe vorovește mumă-sa. Dară nici io nu mă las.

- ???

-  Îi pun ’nainte tri litre palincă, să vîre-n el cît vre și socot că dacă o da ’Mneozău, ș-o da ’Mneozău... să-l îngrope soacra cîtu-i în putere că io mi-s... io mi-s... no, no că-mi stă pe limbă...

- Economă?

- Nu, Mărie, mi-o zis omu’ cuvântu’...  mă tăt amărăște că-s pre... samănă cu scrinu... iote pe limbă-mi stă...

- Mare păcat! vecino.

- Ie, păntru mine. Mărie, ruga-tu-te-ai păntru sufletu’ mneo?

- Io ziceam de Ion. Fain omu’!

- O hi. Îl vrai? Ie-l, tu!  Tăt zice că io mi-s... io mi-s... com ăi spune la cuvîntu’ ăla? Călca-l-ar nevoia! Ptiu, Satano! Do’mne, iartă!

- Tu, io îl ieu, dară trăbă să pleci dăn sat.

- Musai?

- Ie! Nu se cade: io, tu și Ion, tăți ’olaltă. E bai! Batăr să nu hi sîngură, vorovesc cu nepotu-mneo să te ieie cu el?

- Să mer, io, ăn Anglia? Să mă țup ăn avion? Cu slană, palincă, pită și tătă helea? Ăia habar n-au de mîncare. Tuuu, beutura ălora, o zis șogoru’ Șoni, miroasă a ploșnițe. Do’mne feri! Nu poci, Mărie dragă! Nu poci și pace! Io mi-s, io mi-s... îmi stă pe limbă... Ioi, tîrziu-i! No, rămîi cu bine! Domne-ajută!

- Doamne-ajută, vecino!

........

- Mulțam Do’mne! Mi-o vint cuvântu’, dară no-s proastă. Să nu uit, batăr pănă mînie, la cafe: No, Mărie, așe mi-o spus omu’ mio, că io mi-s... pre comodă!

 

 

Vizualizări: 59

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor