Retrăim, din nou, pilda de două milenii

S-aflăm poate odată ce înseamnă pedeapsă,

Căci tot în greșeală purcedem cu ura

Să tot dușmănim… Dumnezeu ne e vedenii,

Că doar îl invocăm! Cum fitilul de capsă

Aprins să inflame, doar o noapte, Scriptura.

 

Deplângem –mulțimi adunate-n biserici-

Pieirea de propriu, transpusă-n simbol,

Ca și cum Iisus nu e noi, e-o idee

Și nu suferim adevărul… Doar clerici

Vedem cu anafura, vinul din bol

Și urmăm în păcate… În bucate-i Iudee!?

 

E însă mai mult decât simplu o moarte

Pedeapsa în numele întregului, lume!

Nu-i doar răstignire, purtatul de cruce…

E întregul păcat adunat ca într-o carte,

Ce numai Hristos a legat-o c-un nume,

De Biblie Sfântă, ce suflet induce……

 

S-aprindem din inimi, în Vinerea Mare,

Luminile vieții din ceara topirii

Și iar să renaștem Christos într-un spirit…

Să fie înviere din tot ce ne doare,

Să-l ținem pe brațele tuturor, firii

Și, frunți să plecăm, umiliți într-un mirit!

 

Că doar poate așa, izbăviți spre iubire,

Se întoarce privirea, de-a Domnului Fiu,

Să facă din pizme ce dragoste naște,

Să fim toți la fel… Om cu Om Omenire

De azi, să ne încredem mai viu, tot mai viu,

Chiar dacă cu toți suntem mielul de Paște……….

 

”Christos a înviat!”, ”Adevărat a înviat!”

Să ne fie un crez că o Lume renaște

Și, ce nu-i iubire să fie păcat…

Să știm că păcatul, de-i ură… ne paște!

14.04.2017

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor