Beau bezna iubirii emigrate

în livezile timpului.

Din tălpile ierbii

cresc priviri norilor

cu mâinile furişate prin

ecografiile zilei.

Urmăresc pescăruşii

mototoliţi-n

faruri castrate.

Înmoi amintirile

în şchiopătatul mării

şi destram doliul

 din geamandurile stelelor.

Prind luna-n cuie

să nu mai sângereze

şi să-nnopteze mereu

 peste neputinţele mele.

Vizualizări: 24

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor