- E cerul plumburiu și cerne-agale

Ca printr-o sită deasă stropi mărunți,

Fulgi de zăpadă se aștern pe munți

Și-acoperă spre tine orice cale.

 

Aștept zăpada să coboare-n stradă,

Să-nham la sanie doi reni voinici

Și să pocnesc spre cer ușor din bici

Să-și scuture paltonul în livadă

 

Bătrâna iarnă... Voi porni în goană

La poartă casei tale să colind

Spre asfințit când stelele s-aprind,

Tu să m-aştepţi cu vinul fiert în cană.

 

- Mă vei găsi torcând un caier moale

De gânduri fără șir, mătasea lor

O voi broda când gerurile dor

Să nu găsești vreodată altă cale

 

Decât spre munți. Potecile abrupte

Să-ți fie căptușite cu senin,

Eu lângă foc, din cana ta de vin

Să-ndemn chiar luna plină să se înfrupte

 

Să-ți lumineze drumul către tindă,

Pe ceas să cânte cucul ora trei

Și să rămâi ostatic, dacă vrei,

Până-n Ajun, să scriem o colindă.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor