La pas înspre Cultura românilor

 

FLORICA R. CÂNDEA

 

”Atâta timp cât ai oaspeți în casa ta, ești un om fericit”, își începea, vâdit scăldat de emoție, dl Ioan Godja urarea de Bun venit(preluând pasaje  din poetul Tiberiu Utan, de loc din satul său natal, Vălenii de Maramureș) pentru că ”Nimic nu este mai frumos pe pâmânt, decât să fim împreună”.

Apoi, în calitate de gazdă și moderator, a invitat, pe rând, oaspeții să își descrie locul de obârșie, nu întâmplător, ci tocmai pentru că Festivitatea ”Izvor de suflet românesc”, în Austria, a fost dedicată Anului omagial al Satului tradițional românesc 2019.

Cuvântul de deschidere și Salutul Societății Austro-Române din Austria a fost rostit de dl.mag.Luckas Marcel Vosicky, în calitate de secretar al societății menționate mai sus, care a spus ”Dragostea și iubirea frățească dintre români, de oriunde ar fi, se poate măsura numai printr-o comuniune de suflete, cum este cea la care asistăm azi”.

Rând pe rând, în prezența a peste 75 de persoane, românii prezenți  au vorbit despre locul de baștină ca un leagăn din care nici pasărea zburătoare nu pleacă, odată, măcar, tot revine în caldul său cuib ocrotitor.

Mesajul Albei-Iulii a fost rostit de către ”Micul patriot” Tudor Florin Limbean, însoțit de bunica Tudor Floarea,  care  a încântat selecta adunare, elev fiind, în clasa a II-a, cu un zâmbet pe chip care a alungat doruri, sărutând poruncește, Tricolorul ca un Recurs la Istoria străbună.

Dr.ing. col(r) Constantin Avădanei, din Alba Iulia a prezentat „Albumul Memorialistic 170 de ani de la nașterea marelui pictor Sava Henția”, album care a fost donat gazdelor.

Col(r) Grigore Toloacă, Alba-Iulia și-a prezentat volumul „Eroul de la Capul Podului.Povestiri de război”, o amplă recenzie fiind făcută și de domnul Constantin Avădanei, ca o porta-voce a trecutului înfășurat în memoria prezentului.

În ambientul coloristic și ca un răsfăț vestind Ziua Iiei, costumele populare ale Casei de modă”Dary” reprezentată de Lucian Stroe, Caracal, vicepreședinte al Asociației Naționale de Folclor din România, precum și cele de la Casa Doinelor Seceani-Orțișoara, prin rapsodul popular Delia Rădmănăștean, au încântat privirile.

Momentele prezentărilor de carte(Mariana Moga, „Dicționar de reliefuri românești”,Nadia Urian, „Satul poveștilor”,Daniela Gumann, „Îngrijitoarea”, Constantin Gumann „Evadarea din comunism, Salsburg”,)  au fost completate de conferințe susținute de prof.univ.dr.Otilia Sârbu,București, care a conferențiat despre Mitul demitizării precum și de cei 11 arădeni prezenți.

Eugeniu Criste a reliefat însemnătatea Zilei Europei, Eugenia Ponta Pete și-a răsfirat Rădăcini pecicane prin „Amurguri mistuite”, iar Gabriela Marco a călătorit de la Nădlac, parcurgând istorii.

Trei foto-reporteri ne-au însoțit, Mircea Boran, Ioana Nistor, Mircea Irimescu, imortalizând momente cât Monumente.

Sava Sifora a recitat din creația sa creștină, o arădeancă stabilită la Viena, iar poetul Ioan Vasile Marcu a recitat, invocând Lemnul ca Însemn al Marii Treceri cât o sfântă cruce dusă-n spate când „pleci, copil, de-acasă”.

Desigur, toate acestea, au fost elitist rezumate prin intervenția prof.univ.dr.Anton Ilica, care a avut o temă amintind de o trecere prin Viena ”Eminescu, omul deplin al culturii române”, pentru că orice român trebuie să aibă un Eminescu sau ”Vorbește-mi că-ți sunt prieten/Cântă-mi că-ți sunt frate”, a conchis distinsul oaspete.

Momentele muzicale au fost răsplătite cu aplauze ale sufletelor noastre și au fost susținute atât de Micul Patriot, cât și de Corul Casei de Cultură, Mihai Viteazu, Cluj, dirijat de pr.Sebastian Zăhan, dar și de Alexandru Făgădău, Cluj, Petre Panduru, Caraș Severin, Delia Rădmănăștean, Orțișoara, și mai tânăra Andra Sâiu, interpretă a folclorului oltenesc.

Timișul a fost reprezentat și de Rodica Herle, colecționar și de jurist Matei Aurel Bancu, în calitate de reprezentant al Asociației  Culturale „Constantin Brâncuși”.

Au fost momente de adâncă simțire, de un real sentiment de românism, românitate, așa cum, în Cartea Veșniciei scrie să nu ne uitâm țărâna pe care(Daniela Gumann) pășim acasă, cu talpa piciorului.

Tortul festiv având sculptate în decorul fructal însemnele festivității a declamat. Dulcea Povară... 

 

La pas vienez cu Gutenberg 

De Arad în Patria lui Gutenberg 

Patronul nostru...

 

De altfel oricine e liber să scrie despre noi.Ca Salon. Ca Tipografie și Editură. Eponime. 

Însă noi o știm cel mai bine.

Salonul Gutenberg, o grupare mozaicată cu suflu cultural a fost la această festivitate din pură convingere.Onoarea mare de a face parte din Grupul de Inițiativă ne onorează, ne obligă.Lansarea revistei Gutenberg-Universul cărții, ediția 13 a fost un real succes.

Asemenea și momentele despre sat desprinse din monografia sătească,Macea.

Dincolo de toate acestea noi am tămâiat și botezat șederea noastră cu o sticlă de vin din Podgoria arădeană, dar personalizată - ”Ziua Europei, 2019”, așa, ca să nu se spele urmele pașilor noștri decât picurând dragoste!

Popasul nostru, al tutoror a fost un unanim Glas!

Popas duhovnicesc la Biserica Cuvioasa Parascheva (paroh, pr. Răzvan Gască) ne-a împărtășit întru Mărturisire pe toți cu atât mai mult cu cât Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Casei de Cultură ”Mihai Viteazul, Cluj, ca o încununare de voci din inimi rătăcite.

Iar Agapa frățească a demonstrat faptul că Românii când s-adună/laolaltă-s casă bună!Și mai trebuie spus că Florile de bujor, aduse și aranjate cu sfioasă pietate în biserică sunt, în Austria, simbol al Zilei de Ispas, pentru care ne pregătim sufletește.

Noi credem că printre noi o festivitate cu mare încărcătură spiritual-culturală zace ca un glonț în inimă de patrie. Răscolită. 

 

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor