Lansarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  - STARPRESS -  în anul coronavirusului, 2020 / Ligya Diaconescu

În organizarea revistei internaționale STARPRESS și sub egida Ligii Scriitorilor, Epidemia Coronavirus 19 nu a împiedicat sărbătorirea Limbii Române.

Lansarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  - STARPRESS -  în anul coronavirusului, 2020 / Ligya Diaconescu

 

        Chiar dacă starea de alertă cauzată de pandemie nu a permis un eveniment de anvergură, în acest an, Ziua Limbii Române a fost totuși marcată la poale de Făgăraș, Sâmbătă de Sus, în aer liber,  într-o acțiune culturală organizată de Ligya Diaconescu, prin Revista sa, STARPRESS, în colaborare și sub egida  Ligii Scriitorilor  Români, condusă de președintele Al. Florin Țene, respectând toate regulile impuse  și distanțarea socială.

image.png

      Ediția a Vlll-a a Festivalului Limbii  Române ar fi trebuit să se desfășoare cu peste 150 de oameni de cultură, ca în fiecare an, începând din 2013, când scriitoarea , jurnalistă Ligya Diaconescu,  director al al Revistei Internaționale STARPRESS (româno-canado-americană) a organizat, secondată de președintele Ligii Scriitorilor Români, scriitorul Al. Florin Țene, această minunată sărbătoare, devenită festival, pe parcursul a patru zile, la Sfinx (în Bucegi, împreună cu regretatul om de cultură Corneliu Leu), apoi la Jupiter, Rm.Vâlcea, Sâmbăta de Sus, Moneasa, Horezu și Olănești.

     Ediția a Vlll-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 ,31 august, 1-2 septembrie 2020, la casa de vacanță a soților - scriitoarei Mariana Popa și  Ovidiu Popa, distinși organizatori de evenimente de sulflet , care ne-au sprijinit și în organizarea Zilei Limbii Române din 2014 la Mănăstirea- (Academia Sâmbătă de Sus), și în organizarea Festivalului Primăverii de la Brașov în anul 2019, (în acest an nemaiputandu-se organiza din cauza pandemiei, izolării). Soțîi Popa ne-au găzduit în proprietate privată a domniilor lor, de la poalele Făgărașilor pe Valea Viștei, numită Viștișoara, în apropiere, (la 3 km) de Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Întâmpinați  într-o atmosferă sărbătorească cu tricolorul la intrare fluturând, într-o grădina plină de flori zâmbitoare, în culori de nedescris, cu mese distanțate (programate pe grupri ) dar într-o apropiere sufletească și vibrație de nedescris, cu inimile bătând la unison, gazdele noastre ne-au “răsfățat” făcându-ne să dorim toți cei 11 “adunați “acolo să  rămânem și cu sufletul și cu trupul în acel minunat loc, la acești oameni deosebiți.

  Prezența oaspeților s-a făcut în 30 august, cu bucuria revederii.

    Sărbătorirea Zilei Limbii Române a început in 31 august la ora 11,00, ca în fiecare an, în mângâierea razelor soarelui, mirosul îmbietor al florilor și adierea brazilor pe care i-am asemănat cu bravi eroi, vânjosi și frumoși.

image.png

    Gazda noastră, scriitoarea Mariana Popa, redactor-șef cultural al Revistei STARPRESS, membru al Ligii Scriitorilor Români, secțiunea română a rostit un cuvânt de bun sosit, vorbind despre această sărbătoare deosebită, pandemie și bucuria de a ne revedea, chiar și în aceste condițîi de alerta. A vorbit și despre inimoasa organizatoare Ligya Diaconescu , vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români, ,,Doamna Limbii Române’’numită așa de scriitorul Al. Florin Țene , și ”Doamna Sufletului Românesc” numită  astfel de istoricul George Rotaru, dar și despre colaborarea cu Liga Scriitorilor și renumitul om de cultură, președintele L.S.R.  Al. Florin Țene, care neputând participa la această ediție a festivalului – și exprimându-și regretul , fiind prima la care nu a participat a transmis un mesaj emoționant.

  A urmat Ligya Diaconescu care a prezentat programul manifestării , al festivalului, oamenii de cultură prezenți, reușind și de această dată să fie înconjurată de valoroși oameni de cultură, cuprinzând cam toate secțiunile, deși în număr mic :  poezie, proză, epigrame, călătorii, muzică ușoară, pricesne, romanțe.

image.png

   A vorbit despre mesajele primite din întreaga lume și regretul scriitorilor care au participat la sărbătoarea noastră în anii precedenti că nu au mai putu fi prezenți în acest an, inclusiv cei de peste hotare, Melania Rusu Caragioiu, din Montreal – redactorul-șef al Revistei STARPRESS  Canada , Mary Smith / New York - redactorul-șef al Revistei STARPRESS  -USA, Adalbet Gyuris, Germania, Maria Giurgiu- Italia, Ionela Flood – Marea Britanie, Elena Buică / Totonto, Canada, Virgil Ciuca / USA, Miriam Nadia Dabău/ Paris / Franța, Ovidiu și Elena Jucan din Cluj etc.

image.png

   Ligya Diaconescu  a vorbit  și  despre semnificația Zilei Limbii Române, despre “truda” scriitorilor români de pretutindeni în a organiza acțiuni culturale în perioada de pandemie, urgență sau  alertă , incusiv online dar și de dspre anto;ogia  care s-a lansat în această zi, realizată de ea cu valoroși scriitori de origine română din întreaga lume, antologie ce prezintă “la cald ” trăirile  în starea de urgență.

    Ligya a pregatit și lansarea ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  - STARPRESS -  în anul coronavirusului, 2020” și a vorbit despre  noii termeni apăruţi în vocabular în perioada pandemiei de  coronavirus, comorbiditate, izoletă, pozitivat -asimptomatic versus simptomatic; carantină, carantinare, carantinat, carantinizare; comorbiditate, comorbidităţi; confirmat, confirmaţi; contact, contacţi; contaminat, contaminare; covid, covizi; igienizat; infectat, infectaţi, infectare; izolare, izolat, izolaţi; mască; platou; pozitiv, pozitivi, pozitivat, repozitivat; relaxare cu sensul special de respectare a regulilor; testare, testat şi alţii, mulțumind celor prezenți pentru “curajul ” și participare și minunatelor gazde pentru că ne-au pus la dispoziție spațiul mirific și tot confortul pentru desfășurarea acțiunii.

image.png

  A prezentat pe cei prezenți în program, din domeniul literar făcând parte scriitorii Mariana Popa (poezie proză, călătorii), Marinela Belu Capșa (poezie proză, călătorii), Ligya Diaconescu (poezie proză, călătorii), Andrada Victoria Diaconescu  (poezie proză,) și  Gheorghe Carbunescu (epigrame) din cel musical, frumoasă adolescent MARIA BRADEAN, cu o voce inegalabilă, cântând muzică ușoară și pricesne, fiind însoțită că în fiecare an de părințîi săi, și Gheorghe Carbunescu – romanțe, interpret și compozitor.

image.png

    Înainte de prezentarea mesajelor sosite și prezentarea scriitorilor prezenți în Antologia LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  - STARPRESS -  în anul coronavirusului, 2020”, Maria Brădean ne-a încântat cu o priceasnă , într-o interpretare plină de har, mulțumind parcă Macii Domnului că ne-a îngădui să ne întâlnim în acest superb colț de Rai, întru cinstirea Limbii Române.

Mesajul președintelui Ligii Scriitorilor Români , AL. Florin Țene a fost citit de părintele dr. Constantin Mănescu, președinte al L.S.R Vâlcea, spicuim:

     “-Regret foarte mult că nu putem participa laaceastă manifestare este prima la care lipsim, dar suntem cu sufletul alături de colegii care participă la sărbătorirea Zilei Limbii Române, din 31 august 2020, de la Sâmbăta de Sus.

Dragi colegi vă urez din inimă succes în frumoasă inițiativă și mă bucur că, așa cum Limba noastră a răzbit ieșind victorioasă, peste epidemii și războaie de-alungul veacurilor, așa vă doresc vouă să treceți sănătoși peste epidemia de astăzi, că în anii ce vin să ne bucurăm de fumoasa și  instructive zi de 31 august.

                                                                        Al.Florin Țene

                                Președintele național al Ligii Scriitorilor  Români

                        Membru al Academiei Americană Română de Cultură și Știință”

 

      S-a dat apoi citire de către scriitoarea profesor  Marinela Belu Capșa,  mesajului scriitoarei Melania Rusu Caragioiu, redactor șef cultural STARPRESS-Canada, vicepreședintă a ASRAN ( Asociației Scriitorilor Români de pe Continentul America de Nord), și citirea frumoasei sale poezii de suflet “României”, spicuim:

    ”-  Sunt fericită de a participa virtual la frumoasă manifestare a  Sărbătorii ,,Limba Noastră cea Română”, pe care împreună cu domniile voastre am cântat-o începând de la prima gângurire.

Timpul și mâna Domnului ne-a crescut pe fiecare  sorbind puteri din glia noastră străbună. “

     Marinela Belu Capșa a vorbit despre această  frumoasă sărbătoare, mediul în care s-a desfășurat și a recitat poezia “Izoleta” care îi aparține și face  parte din Antologie.

      Gazada noastră, Mariana Popa a citit mesajul redactorului-șef al Redacției STARPRESS USA, Mary Smith, spicuim:

      “ Limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora și țara-mamă, dar și o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual universal, care se afirmă azi că bogăție multilingvistică și multiculturală. Festivalul Limbii Române, o astfel de muncă, făcută cu mult efort şi multă seriozitate, nu e susţinută și de cei care n-au avut interesul să-și construiască o fereastră prin care să vadă ce datorii au faţă de cultură neamului nostru. Munca această este făcută prin voluntariat, încât te întrebi, ce îi face pe unii semeni, cum este şi doamna Ligya Diaconescu, adevărat reper în acest domeniu, să  dea o asemenea trântă? ”

   După ce Ligya Diaconescu a citit numele tuturor scriitorilor prezenți în Antologie,  scriitoarea Mariana Popa a citit din creațiile lor.

      Cei 44 de scriitori prezenți în antologie sunt: la Secțiunea POEZIE:

MARIANA POPA; MELANIA RUSU CARAGIOIU; TEONA SCOPOS; ADALBERT GYURIS; SILVIA NEGRU; MIOARA OPRIȘAN; OVIDIU JUCAN; MIRIAM NADIA DĂBĂU; CONSTANTIN IORDAN; ELENA JUCAN; DORIN MOLDOVAN; ALLA TONU; CONSTANTIN IORDAN; RAVECA VLAȘIN; CAMELIA FLORESCU; TOTH ARPAD; FLORENTINA DANU; DRAGOȘ GELU; MARINELA BELU CAPȘA; AUREL LĂZĂROIU; RODICA FERCANA; ANDREI OVIDIU BACIU; ARȘALUIS SARCHISIAN GURĂU; OLIMPIA SAVA; MARIA GIURGIU; IULIANA CIUBUC ; LIGYA DIACONESCU

      la Secțiunea EPIGRAME:

CORNELIU ZEANA; RODICA CALOTĂ; OVIDIU ȚUȚUIANU ; GHEORGHE CĂRBUNESCU

     la Secțiunea PROZĂ:

TEONA SCOPOS; NICOLAE DINA; VASILICĂ MITREA; VASILE BELE; CARMEN MORARU; IUSTINIAN ZEGRENU; AURORA CRISTEA; CONSTANTIN MĂNESCU; MIREALA PENU; ALINA SORINELA DIDU; GABRIEL TODICĂ; TUDOSIA LAZĂR; NELU DANCI; ANDRADA VICTORIA DIACONESCU

      Gheorghe Carbunescu  ne-a  amuzat cu  câteva epigrame și a cântat “ Mai am un singur dor” pe versurile Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu.

      Maria Brădean  a interpretat ” Of…inimioară” un șlagăr nemuritor, cu vocea-i răsunătoare, caldă, frumoasă.

      O minunată surpriză a fost sosirea în mijlocul nostrum a prof. Adriana Dumitrescu din Sibiu, care a vorbit despre frumusețea desfășurării sărbătorii Zilei Limbii Române la Vistișoara, Sâmbăta de Sus, ca într-o adevărată familie, și a recitat o poezie de-a Ligyei Diaconescu.

     Apoi a urmat un moment de reculegere pentru scriitorii colaboratori plecați dintre noi în acest an, Teresia Bolchiș Tătaru-Schneider din Ausburg Germania, Francisc Pal din Toronto, Ștefan Steiculescu din Râmnicu Vâlcea dar și pentru cei plecați în anii trecuți, Marin Ifrim Buzău, Eugen Axinte Brașov, și Corneliu Leu, unul din inițiatorii acțiunii de serbare oficială a limbii române.

    Acesta a fost urmat de un parastas făcut de părintele dr. Constantin Mănescu , chipurile celor pomeniți oglindindu-se parcă în flacăra lumânării când, ridicând colacul am cântat “Veșnica Popmenire”.

    După ce am servit masa, în adierea vântului la poale de Făgăraș, în clinhetul râului ce trecea prin spatele curții, în muzica ciripită de păsărelele adunate stol să participe la sărbătoarea noastră , am mers în localitatea Porumbacu de Sus,  în județul Sibiu la „Castelul de lut” pe Valea Zânelor.

    Așa cum a scris Mariana Popa, “ a fost o adevărată excursie de relaxare a „familiei Starpress”. În scurt timp, toți acei oameni sobri de la festivitatea de dimineață au deveni copii. Întreaga atmosferă a locului începând cu natura înconjurătoare, râul care se rostogolea zgomotos peste pietre, căsuțele construite ca în povești, înghețata pe băț  ne-au transportat în copilărie, dar atunci nu purtăm măști pe față. Cu puțînă imaginație am intrat în magia acelui loc și am găsit tihna și tradiția poveștilor cu zmei și zâne. “

     Seara am continuat cântecele și recitările „acasă”, la locul serbării zilei limbii române. Am cântat împreună cântece românești minunate, printre care și “ Treceți Batalioane Române, Carpații ! “.  S-au spus povestiri istorice, s-a vorbit despre dorința de Unire a Basarabiei cu patria mama și eforturile făcute în vederea acesteia.

     Ziua de 1 septembrie a fost cu o încărcătură spirituală desosebită. Dacă în 30 august am vizitat și ne-am rugat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu , în prima zi a lunii septembrie, potrivit programului stabilit , soții Mariana și Ovidiu Popa ne-au însoțit la un loc sacru, pătrunzător,  care ne-a mângăiat sufletele cu credință, la Mănăstirea Bucium din județul Brașov. Acolo, în mânastire, privighetoarea noastra, cu voce divina,  a cantat o altă priceasnă, cu ochii in lacrimi, zguduindu-ne sufletele încarcate de tristețe. Simțeam o vibrație puternică și pe Maica Domnului coborâtă în mijlocul nostru, întru mângâiere și binecuvantare.

     Atât de frumos spune Mariana Popa : “ Am ales acest loc pentru că pământul este  plin de urmele martirilor. Povestea începe în anul 1761 când  Maria Tereza, împărăteasa imperiului austro-ungar a dat ordin de distrugere a tuturor bisericilor românești din Transilvania.

Istoria locului spune că au tras soldațîi cu tunurile în biserica de la Bucium, nu au reușit s-o lovească cu nici o ghiulea. Atunci generalul austriac a dat ordin că această biserică să fie arsă din temelii. Acolo au ars călugării care s-au închis în biserica mică de lemn. Se spune că jerta acestor călugări n-a fost în zadar pentrucă în timpul incendiului au apărut imagini cu îngeri auzindu-se cântece solemne. La încetarea focului n-au fost găsite oseminte sau urme ale călugărilor arși. Soldațîi s-au speriat și au părăsit în grabă locul focului pus de ei. “

    La întoarcere am poposit la izvorul părintelui Arsenie Boca, sorbind din “apa vie”, amintindu-ne că în 2016 aici am susținut un spectacol de două ceasuri dedicat tot Zilei Limbii Române, în prezența a numeroși spectatori.

   Mă bucur că și anul acesta, în pofida crizei de epidemie, au fost organizate evenimente diverse, manifestări artistice sau de evocare a parcursului limbii române, au fost transpuse în realitate proiecte de popularizare a limbii și culturii române. Felicit instituțiile inițiatoare și pe participanți! Pentru că memoria, creația vie și interesul pentru acestea reprezintă garanția perenității limbii și identitățîi naționale. Mulțumim tututor participanților și gazdelor noastre minunate, Mariana și Ovidiu Popa.

   Pe dată de 2 septembrie s-a încheiat  sărbătorirea Zilei Limbii Române la Vistișoara, Sâmbătă de Sus, cu regretul desparțirii și speranța revederii.

   La inițiativa și invitația mai veche a scriitoarei prof. Marinela Belu Capșa, împreună cu aceasta, Ligya Diaconescu și Andrada Victoria Diaconescu, au poposit la Sinaia (pe urmele istoriei, culturii și religiei, vizitând Mănăstirea Sinaia, gara – locul în care a fost asasinat primul ministru al Romaniei I. Ghe. Duca , casa memorială a marelui nostru compozitor George Enescu), apoi la Târgoviște, Mănăstirea Dealul, în care se odihnește capul domnitorului Mihai Viteazul   vizitând și curtea domnească , turnul Chindiei și prima bibliotecă de carte românească veche , locuri care cu voia Bunului Dumnezeu vor fi prezentate într-o nouă carte, întru cinstirea eroilor, prezentarea frumuseților României, a culturii, spre bucuria celor iubitori de cultură, istorie și turism. Mulțumim și distinsei scriitoare Marinela Capșa pentru surpriză făcută.

Andrada Victoria Diaconescu

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Septembrie 14, 2020 la 1:14am

Motto: "Lumea poate fi salvată prin artă; artistul face, în fond, jucării pentru oamenii mari." (Constantin Brâncuşi)

 

La manifestarea menţionată în acest articol, Ediția a Vlll-a a Zilei Limbii Române, cred că aţi ocupat toate scaunele de la “Masa Tăcerii”, şi cu siguranţă, în ciuda Coronavirusului, aţi adăugat o piesă la “Coloana Infinitului”, din care aici ne-aţi prezentat doar câteva jucării.

Limba noastră a răzbit ieșind victorioasă, peste epidemii și războaie de-alungul veacurilor” (Al. Florin Țene), ca “o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual universal”… chiar dacă “o astfel de muncă, făcută cu mult efort şi multă seriozitate, nu e susţinută și de cei care n-au avut interesul să-și construiască o fereastră prin care să vadă ce datorii au faţă de cultura neamului nostru.” (Mary Smith).

 

Epilog: “Ȋntr-adevăr, precum cerul cel nou şi pământul cel nou pe care le voi face, zice Domnul, vor rămânea înaintea Mea, aşa va dăinui totdeauna seminţia voastră şi numele vostru” (Isaia 66.22),

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor