În dimineţile diafane cu miros de proaspăt şi aromă de veşnicie,mă las încălzită de soarele 

blând şi iubitor ca de obicei, luându-mi porţia de bucurie, căci fără de ea, mi s-ar părea că nu trăiesc.

Paşi mă poartă spre  marginea lanului cu grâu unduit în boarea vântului, unde florile mov mici şi

curioase îşi întind braţele spre cer, strigându-şi dorinţi numai de  ele ştiute.

Drumul prăfos îmi aşterne peste tot ceva din bogăţia lui  din această vară.

Colbul stârnit de trasul picioarelor fie ele şi încălţate,se duce ca un om beat spre marginea

drumului, acoperind iarba şi florile ca şi cum altă treabă nici că ar avea.

E o linişte absolută şi în decorul ăsta creat cu atâta dibacie, uit că sunt muritoare.

Frumuseţea este atât de aproape de mine, încât ochii nu dau semne de oboseală.

Am lăsat în urmă spaţiul acesta şi mă  îndemn cu emoţie pentru a merge mai departe .

Nu mai cunosc ţinuturile aşa de bine, dar nimic nu  mă ţine pe loc.

În dreapta văd un câmp sublim.

Pare o creaţie  straşnică a vreunui pictor îndrăgostit de alb şi verde.

E câmpul cu maci albi.Îl ştiu de când eram mică şi culegeam măciuliile crestate

 parcă de mâna de om.E adevărat că această întindere  e mult mai mică, dar câte

amintiri mă leagă  de ea, nu aveţi cum şti !

M-am oprit în loc şi am dus mâna la ochi, ca şi cum streaşină făcută  avea  să-mi

clarifice imaginea.

Am aşteptat această bucurie multă vreme  şi acuma  totul îmi pare poveste.

Firavele flori ca spuma de voal, îmi ating palmele şi încerc să nu suflu,căci aş crede

că le distrug petalele şi cu ele viaţa lor.

Mă mir cum în  bătaia vântului  tulpinile acestei flori se apleacă  senine şi nu se rup.

Pasiunea reţinută, starea de calm şi linişte sau chiar variaţia în fapte ori sentimente,

toate aceste simbolizări ale  macului, sunt  întocmai perceptibile acum şi aici.

Efemeritatea, parcă e strânsă toată în aceste flori albe, dar nimic nu schimbă 

frumuseţea clipei,ori aducerea aminte.

M-am scăldat întrun vis îngăduitor fără să mă măsor cu timpul!

Mi-am revăzut zâmbetul  amar al reîntoarcerii aici şi acum, căci timpul este neiertător,

dar mi-am compensat totul, admirând  întinderea asta!

Văd oameni obosiţi ca şi mâinile lor, ca şi mintea  ori inima lor şi mă întreb

de ce oare ochii  nu le arată frumuseţea dătătoare de putere, frumos şi bin ?

 

Între vis şi realitate, între trecut şi prezent, mă regăsesc copil şi  mă bucur aidoma.

Sublimul  acuma este al meu, sau eu a lui nici nu mai are importanţă, dar dacă voi

nu ştiţi cum este această bucurie, căutaţi un câmp cu maci!

Staţi acolo cât să uitaţi de sine, apoi beţi apă din izvorul de lângă  drumul prăfos,

nu uitaţi să luaţi buchetul cu flori de câmp şi când ajungeţi la casa  părintească,

multumiţi lui Dumnezeu că există atâtea frumuseţi pe lume, de care  vă  puteţi bucura !

Vizualizări: 501

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Lilioara Macovei pe Octombrie 3, 2012 la 8:19am

Multumesc tare mult, Mihaela! Ma bucur ca  ma citesti ... si te astept oricand aici!

Comentariu publicat de Mihaela Popa pe Octombrie 2, 2012 la 8:33pm

"o linişte absolută şi în decorul ăsta creat cu atâta dibacie, uit că sunt muritoare.

Frumuseţea este atât de aproape de mine,încât ochii nu dau semne de oboseală.

Am lăsat în urmă spaţiul acesta şi mă  îndemn cu emoţie pentru a merge mai departe .

Nu mai cunosc locurile aşa de bine,dar nimic nu  mă ţine pe loc."

semn de prețuire,

Mihaela

Comentariu publicat de Lilioara Macovei pe Septembrie 16, 2012 la 7:59pm

Iti multumesc foarte mult!

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Septembrie 16, 2012 la 7:23pm

Între vis şi realitate, între trecut şi prezent, mă regăsesc copil şi  mă bucur aidoma.

 

mi-a plăcut prin câmpul tău cu maci albi

Comentariu publicat de Lilioara Macovei pe Septembrie 16, 2012 la 1:12pm

Multumesc mult!

Comentariu publicat de ion popescu bradoschi pe Septembrie 12, 2012 la 7:49pm

Am citit cu placere! Talent!

Comentariu publicat de Lilioara Macovei pe Septembrie 1, 2012 la 2:10pm

Va multumesc mult,dragele  mele cititoare!

O zi frumoasa !

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe August 31, 2012 la 9:37pm

Între vis şi realitate, între trecut şi prezent, mă regăsesc copil şi mă bucur aidoma. Frumos!

Comentariu publicat de Nadia Pădure pe August 31, 2012 la 8:55pm

O proză bine scrisă!

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor