Lennie zâmbeşte din nou

[Alexandra Onofrei]

de multe ori mă trezesc că
nu mă mai încape tăcerea pur şi
simplu nu mai intră pe mine ba
chiar se chinuie să iasă pe undeva şi
să se scalde într-o apă mai rece.

aşa a fost la şcoală odată
n-am mai ştiut ce să spun
visam la toate cărţile necitite începusem
să rânjesc ca o măgăriţă
împieliţată şi aveam doar
crezul greierilor în buzunar
îmi venea să înghit creta că
tot plănuisem să încerc absolut
absolut orice
dar nu m-am ales decât cu
alexandra, ai nişte mâini tare reci
şi eu nici măcar nu eram aşa de
sinceră.

şi alteori mă trezesc cu miros de
pat nefăcut în nări are ceva dintr-un
zâmbet de iepuraş asta
m-a făcut şi pe mine să zâmbesc
recunosc dar
tot nu mă ajută cu nimic în
treaba asta cu paturile
le simt înghesuite în mine în
viscere şi aş vrea să le dau boschetarilor
am încercat am încercat încă
încerc.

totuşi, mă opreşte de fiecare dată
un ceas, cred, în sfârşit, nu
ştiu face tic tac tic deci
bănuiesc că-i un ceas îmi vine să iau în braţe
toată alfalfa de pe lume şi să arunc cu
ea cât pot de aproape.

astăzi m-am hotărât am să
iau cei 400 de $ şi am să-i
arunc în şanţul în care a spus George. o să fie
mândru că mi-am amintit, o
să fie mândru, da.

o să mă simtă aşa de aproape
aproape înăuntrul lui ca şi cum
niciodată nu i-ar fi plăcut femeile.

plec. nu îmi iau nimic, plec şi-mi fac un cuib
din cozi de şoareci.

[Alexandra Onofrei]

Mersi. :)

[George Schinteie]

Deși începe foarte frumos, acest poem putea fi desăvârșit, dacă în a doua jumătate nu scăpai din frâie metafora, înlocuind-o cu banalități concrete. Finalul încearcă să salveze ceea ce ar fi vrut să fie un poem reușit. Avea dreptate cineva făcând remarca unei calități cinematografice a poemului tău. Grijă, însă, deoarece imaginea cinematografică se apropie de multe ori de concretețea realității, în detrimentul Poeziei. În rest, îți urez să perseverezi, pentru că ai de ce. În general îmi place cum scrii, dar poți și mai mult. Succes! George Schinteie

[Alexandra Onofrei]

Va multumesc tuturor pentru comentarii, apreciez.

[cristian ioan]

Ma bucur din suflet sa citesc poezie care imi creaza imagini ... din care as putea face un scenariu de film, de exemplu... astept "volumul" doi ... !
Bravo !

[anni-lorei mainka m.a.]

ai grija ce cuib iti faci din coditele acelea , mai ales presupun ca vei continua sa scrii, sa nu -ti roada poemele....
trairi insiruite cu nerv, sari de la una la alta, dar ii dai de capat...

[Lucian Gruia]

O interesanta manifestare a complexului lui Iona, exteriorul, tacerea, creta, paturile sunt "inghitite" si traite direct, apoi ea insasi vrea sa fie ingitita cu totul de iubitul ei. Dincolo de luciditate, o dragalasenie cuceritoare. Suntem si noi inghititi de poezia autoarei.

[George Bulai]

In care sant ti-am spus? Ca am uitat! Vezi sa nu spui cu voce tare sa auda si altii...

[Alexandra Onofrei]

Mersi, Raluca.

[Raluca Moraru]

Din tot ce am citit la tine pe Deviant, poezia asta mi-a placut cel mai mult. Felicitari!