leonard oprea: Revelația lui DUMNEZEU UNUL: Coborârea Sfântului DUH / The Revelation of GOD the ONE: The Pentecost

 

leonard oprea

Coborârea Duhului Sfint – Revelația lui DUMNEZEU UNUL

The Pentecost - the Revelation of GOD the ONE

***

Motto:

... the Pentecost is the sine qua non condition of our Christian Faith existence.”

“ … Coborirea Duhului Sfint este conditia sine qua non a existentei Credintei Crestine.”

(Theophil Magus)

***

Dincolo de tot ce se stie din Biblie, din comentariile teologice si culturale si din reprezentarile artistice (cele mai cunsocute: porumbelul alb si limbile de foc), dincolo de istorie (Marea Schisma din 1054, avind ca motiv central Dogma Filioque), fundamentale intru cunasterea si initierea intru Duhul Sfint, ramin defintiile si comentariile lui Iisus Christos din cele 4 Evanghelii, in special cea dupa Ioan.

Dintre acestea, pentru mine, decisive sunt aceste cuvinte ale Domnului:

"Orice pacat, orice hulire se va ierta oamenilor, dar hulirea impotriva Duhului Sfant nu se va ierta. Celui care va zice cuvant impotriva Fiului Omului se va ierta lui; dar celui care va zice impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta lui nici in veacul acesta, nici in cel ce va sa fie" (Matei: 12: 31-32).

Şi,

Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; şi anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-l cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi." (Ioan 14: 16-18).

...

Astfel, in mod categoric,

Duhul Sfint este Dumnezeu Tatal.

Duhul Sfint este Dumnezeu Iisus Christos.

Duhul Sfint este Dumnezeu Duhul Sfint.

Prin urmare,

Sacra INDIVIZIBILA Trinitate intru Dumnezeu Unul.

Coborirea Duhului Sfint a fost posibila prin Nasterea, Botezul, Viata si Cuvintul, Rastignirea, Moartea si Invierea si Ascensiunea Domnului Iisus Christos.

Deci, in mod firesc:

Revelatia lui Dumnezeu Unul este imposibila in absenta Duhului Sfint.

DUHUL SFÎNT...

... este starea de neclintită Credinţă în meditaţie şi în acţiune oriunde, oricînd şi în orice situaţie.

Este Duhul Adevărului pornind înspre noi dintru Dumnezeu (şi sfîrşind întru Dumnezeu), spre a fi înlauntru nostru si in noi, prin Cuvintul lui Iisus Christos.

Dumnezeu este Iisus Christos.

(Ioan 14 / 15-17; 26 şi 15 / 26, dar şi 16 / 7; 13-15) şi (Ioan, 10 / 30)

Iar Iisus Christos:

Dacă veţi rămîne în Cuvîntul Meu, sînteţi cu adevărat ucenici ai Mei. Şi veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi.“ (Ioan, 8 / 31-32)

***

RUGĂCIUNEA mea:

Eu mă rog zilnic astfel:

Domnul meu Iisus Christos întru Tatăl şi Sfîntul Duh, Dumnezeu Unul vesnic,

te rog ajută-mă ca fiecare clipă a vieţii mele să fie aşa:

să cunosc că Tu eşti în Tatăl Tău-Tatăl nostru, noi sîntem în Tine şi Tu eşti în noi.

(Ioan, 14 / 20).

Căci astfel voi fi liber.

Mulţumesc, Doamne. Amin.”

...

... atita tacere.../

stins tremura oceanul.../

... atins de munte...”

***

Beyond everything we know from the Bible, from the theological and cultural comments and from the arts (the most well-known being: the white dove and the tongues of fire), beyond the history (the Great Schism of the year 1054, having as the central reason the Filioque Dogma), fundamental for the knowledge and the initiation into the Holy Spirit, stay Jesus Christ's definitions and comments from the 4 Gospels, especially the Gospel according to John.

...

Among those from the above, for me are decisively these words of the Lord:

And so I tell you, every kind of sin and slander can be forgiven, but blasphemy against the Spirit will not be forgiven. Anyone who speaks a word against the Son of Man will be forgiven, but anyone who speaks against the Holy Spirit will not be forgiven, either in this age or in the age to come. “ (Matthew 12: 31-32)

And,

And I will pray the Father, and he shall give you another Comforter, that he may abide with you for ever; even the Spirit of truth; whom the world cannot receive, because it seeth him not, neither knoweth him: but ye know him; for he dwelleth with you, and shall be in you. I will not leave you comfortless: I will come to you.” (John 14: 16-18)

...

Therefore, categorically:

The Holy Spirit is God the Father.

The Holy Spirit is God Jesus Christ.

The Holy Spirit is God the Holy Spirit.

Thus,

The Sacred INDIVISIBLY Trinity into God the One.

The Pentecost was possible through the Birth, the Baptism, the Life and the Word, the Crucifixion, the Death and the Resurrection and the Ascension of Lord Jesus Christ.

Therefor, naturally:

The Revelation of God the One is impossible in the absence of the Holy Spirit.

...

THE HOLY GHOST…

is the state of unflinching Faith in meditation and in action, no matter where, when or in any situation.

The Holy Spirit is the Truth’s Spirit starting towards us from God Himself (and ending into God Himself) only to be into us through the Jesus Christ’s Word.

God is Jesus Christ. (John 14 / 15-17; 26 and 15 / 26, but 16 / 7; 13-15 too) and

(John 10 / 30 )

And, Jesus Christ:

If you hold to my teaching, you are really my disciples. Then you will know the truth, and the truth will set you free.”

(John 18 / 31-32)

***

MY PRAYER

Every day I pray like this:

My Lord Jesus Christ into Father and the Holy Spirit, One God forever,

please help me that each moment of my life should be in this way:

to know that You are in Your Father-our Father, we are in You and You are in us.

(John 14 / 20).

Thus I will be free.

Thank you God. Amen.”

...

... the infinite silence.../

the ocean softly shivering/

...touched by the mountain...”

***

(from "Theophil Magus – Living in America" // Copyright © 2011 by Leonard Oprea. All rights reserved. Leonard Oprea created the Breathing, an original type of essay in Romanian and world literature.The Breathing is a short, simple yet profound meditation on human condition, a meditation ended by a haiku. But - this haiku does not finish the meditation. In fact, it re-opens this reflection to new questions and responses on human destiny. There are 100 Breathings in Leonard Oprea's work "Theophil Magus – Confessions 2004 – 2006", ed. "Universal Dalsi", 2007, Romania)

Vizualizări: 342

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Moroz Cristian pe Iunie 22, 2011 la 11:35pm
Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Iunie 20, 2011 la 7:39am

Şi noi vă mulţumim pentru ceeea ce faceţi pentru Om în numele Domnului!

Cu stimă,

Comentariu publicat de Leonard Oprea pe Iunie 20, 2011 la 12:36am

Dragi Prieteni,

va multumesc pentru daruirea voastra.

Astfel, si eu va daruiesc din cartea ce urmeaza sa-mi apara in SUA, dar si in Romania, acesta concluzie:

LEGEA LUI TOMA

sau,

DUMNEZEU E BUN, DAR NU E PROST

***

(o Respiratie dedicata Sfintului in viata, Parintele Ortodox Nicanor Lemne)

***

Dragul meu cititor, lumea în care trăim astăzi – cu necazurile şi cu bucuriile ei, crede-mă, nu este deloc esenţialmente diferită de lumile trecute şi, la fel, nu va fi diferită de lumile viitoare.

Prezentul este un continuum.

Omul luptă perpetuu în şi cu acest continuum prin Dumnezeu întru speranţa de mai bine.

Aşa a fost, este şi va fi mereu...

Îndrăznesc deci, să-ţi propun prin Dumnezeu întru speranţa de mai bine această lege extrem de practică:

Legea lui Toma.

Sfîntul Apostol Toma este, în opinia mea, apostolul care atunci, subliniez, încă de atunci, din timpul vieţii Domnului Iisus Christos, a avut în cel mai înalt grad simţul responsabilităţii sale ca discipol al Domnului.

Dacă vreţi:

Sfîntul Apostol Toma, ca discipol al Domnului, a avut în cel mai înalt grad simţul responsabilităţii întru Credinţă.

Trei argumente:

  • cînd Domnul Iisus Christos decide să meargă în Iudeea pentru a-l învia pe

Lazăr, toţi ucenicii se tem că iudeii Îl vor omorî cu pietre; singurul Toma este cel care zice: „Să mergem şi noi şi să murim cu El! “ (Ioan, 11/16);

  • în timpul Cinei cea de Taină, Toma este singurul care îndrăzneşte să întrebe:

Doamne, nu ştim unde Te duci; şi cum putem şti calea?“; şi primeşte răspunsul vestit si crucial al Credintei Crestine: „Eu sînt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decît prin Mine.“ (Ioan, 14/5-6) ;

  • după Înviere şi înainte de Înălţare, cînd Domnul Iisus Christos se arată

discipolilor, singurul Toma are curajul să Îi ceară Domnului dovada palpabilă a Învierii (Ioan 20 / 25; 27–29), deşi, avînd în vedere celelalte două argumente de mai sus, este mai mult decît evident că el era cel mai conştient dintre discipoli în privinţa realităţii Învierii Domnului ; desi, acţionînd astfel, avea să-şi atragă în veci porecla de „Necredinciosul“; dar…, dar numai acţionînd în acest fel, Toma Necredinciosul spulberă îndoilelile nemărturisite ale celorlalţi discipoli, asupra realităţii Învierii Domnului – căci are curajul să pună degetul pe rănile Domnului şi apoi să exclame cu toată inima Credinţei sale: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!“ (Ioan, 20/28)

***

Viaţa Sfîntului Apostol Toma, dupa Înălţarea Domnului şi Coborîrea Sfîntului Duh, este iarăşi un argument: căci doar el, Toma Necredinciosul, a fost primul şi singurul apostol care şi-a asumat riscul de a creştina îndepărtatele Persia şi India, ţări-împărăţii ale unor uriaşe tradiţii religioase, filosofice şi culturale.

Un alt argument, deşi controversat (şi încă sub semnul apocrifei), este „Evanghelia lui Toma“, text deosebit de lucid, original şi, completînd fără fisură doctrinară celelalte patru Evanghelii canonice.

***

De ce toată acestă prezentare sumară, cea de mai sus? Pentru că legea care urmează am numit-o LEGEA LUI TOMA. Da, astfel, deoarece viaţa şi faptele Sfîntului Apostol Toma, zis Necre­dinciosul, sînt şi vor rămîne un model cu greu imitabil de aplicare a acestei legi (mai jos aveţi textul).

Da, un model exemplar chiar atunci cînd, nimeni inca nu era prea bine lămurit în privinţa înţelegerii şi aplicării (trăirii) Credinţei creştine.

În opinia mea, repet, Toma a fost singurul discipol care a înţeles perfect (şi a reacţionat ca atare) că din punct de vedere uman, în lume şi în lumesc deci:

Credinţa capătă sens, in primul rind prin mecanismul cererii şi ofertei.

Nimic complicat, nimic nou sub soare:

Omul Îi cere mereu lui Dumnezeu (căci asta ştie omul cel mai bine să facă). Şi pentru a căpăta ceea ce cere, trebuie să-I ofere lui Dumnezeu ce vrea Domnul de la el. Iată cum:

LEGEA LUI TOMA:

Orice veţi cere lui Dumnezeu astfel:

  • cu Credinţă;

  • rugîndu-vă;

  • iertînd greşelile celor care v-au greşit şi vă greşesc vouă, pentru ca şi Dumnezeu să vă ierte vouă greşelile voastre,

credeţi că aţi şi primit şi, veţi avea.”

(Nu am făcut decît să reiau într-o altă formă/ordine cuvintele Domnului Iisus Christos Însuşi din Evanghelii, Marcu 11/23-26, dar şi în Matei, Luca şi Ioan, însă fără nici o abatere de la înţelesul îndemnului christic.)

E o lege simplă şi uşor de înţeles.

Dar mai ales uşor de aplicat – fiindcă foloseşte ca motor verbul „a avea“ şi nu verbul „ a fi “ (verb care dă multă bătaie de cap celor conştienţi de existenţă şi semnificaţiile sale).

Da, este o lege simplă şi uşor de înţeles, mai ales cînd lupţi şi tu însuţi să o împlineşti, fiindcă, nu uita vorba românească: Dumnezeu îţi dă, dară nu-ţi pune El în desagă...

Avem deci, o cerere şi o ofertă, ambele clare şi perfect acceptabile din toate punctele de vedere.

Şi, în special, din punctul de vedere dureros al lumii în care trăim astăzi:

NE-Credinţa în Dumnezeu.

Dar, aminteste-ti mereu:

Dumnezeu e bun, însă nu e prost.

***

“… fosnesc frunzele/

moarte… sub brazii verzi…

amurg de toamna…”

***

(from "Theophil Magus – Living in America" // Copyright © 2011 by Leonard Oprea. All rights reserved. Leonard Oprea created the Breathing, an original type of essay in Romanian and world literature.The Breathing is a short, simple yet profound meditation on human condition, a meditation ended by a haiku. But - this haiku does not finish the meditation. In fact, it re-opens this reflection to new questions and responses on human destiny. There are 100 Breathings in Leonard Oprea's work "Theophil Magus – Confessions 2004 – 2006", ed. "Universal Dalsi", 2007, Romania)

Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Iunie 19, 2011 la 4:59am

Ader vorbelor domnului Leonard Oprea în ceea ce priveşte RISCUL existenţei în paralel a credinţei şi a necredinţei, determinat, aşa cum spun specialiştii, de comportamentul dual al sufletului uman, şi îmi închei "pilda lucrătorilor" din sistemul de management al cunoaşterii şi calităţii totale cu epilogul privind conformanţa cu cerinţele: cei care nu se conformează setului de proceduri de lucru existent în sistem, adaptate permanent la condiţiile concrete printr-un sistem informaţional de CORECŢIE EVOLUTIVĂ care nu neglijează nicio informaţie, oricât de bizară ar părea ea, şi care produc NECONFORMITĂŢI sunt ELIMINAŢI din sistem de către manager.

În sistemul creat de Dumnezeu, datorită existenţei LIBERULUI ARBITRU, pe necredincioşi nu omul credincios îi poate pune la punct, ci REACŢIA INVERSĂ a CREAŢIEI, realizată perfect de Creator şi asupra căreia omul nu are nicio putere.

Singura lui putere este de a vedea, a analiza şi a-şi adapta cerinţele lui la cerinţele ei.

Modificările genetice prin care s-au castrat organismele vii le-a făcut pe acestea dependente de om, lipsindu-le de moştenirea lor CERUL. Dar omul încă nu ştie cum vor reacţiona ele şi poate nu este necredincios, ci doar curios, asemeni lui TOMA, să le vadă pe viu la lucru, după care, pentru a-şi scoate bârnele din ochi, se va aşeza umil la MASA NEGOCIERII pentru a stabili mersul mai departe prin clasicul DIALOG.

Asemeni marilor religii, lumea ştiinţifică s-a închis într-o carapace care nu poate fi penetrată de cei din exterior, indiferent că ideile lor sunt vizibile cu ochii sau la microscop. “Nimic nu se compară cu descoperirea unei opere necunoscute a unui mare gânditor, care să pună pe jar comunitatea intelectuală şi să-i facă pe academicieni să se agite precum chestiile alea pe care le vezi când priveşti o picătură de apă la microscop.” (Woody Allen - Anarhie pură, Aşa mâncat-a Zarathustra)

În acest sens închei periplul meu prin informaţiile din Duhul Omului despre Duhul Sfânt cu o modificare genetică făcută de mine asupra unei celebre picturi a lui Michelangelo:

la care am adăugat câteva versuri despre "re-Creaţia Evei" (am putea spune şi faptul că omul este în "Recreaţia = pauza" de la lecţiile Genezei şi se joacă "de-a tata, mama şi copilul":

"Adam, sfidând Stăpânul, cu spatele s-a-ntors,

Cu trei zaruri în mână şi-n gând c-un chip frumos,

La gene bate toba, o Evă să creeze

Şi-o genă fastuasă pe-al ei chip să brodeze.

 

Cu chipu-n gând, organic, căci n-are suflu-n coastă,

Şi, nevrând s-o creeze pentru-a o avea nevastă,

Nu vrea să se distreze, ci Lui să-i dovedească

Cum lumea lui-i mai bună decât ceea cerească."

 (din poezia mea "Pervertirea lui Adam")

 

şi cu o modificare genetică făcută de mine asupra unor cuvinte ale formaţiei Beatles:

"When I find myself in times of trouble

It doesn't matter if Mother Mary comes to me

Speaking words of wisdom,

LET IT BE!

And when the brokenhearted people

Living in the world agree

There will be un real answer only,

LET IT BE"

Comentariu publicat de Leonard Oprea pe Iunie 17, 2011 la 8:19pm
 
ECCE HOMO
si
RISCUL DE A CREDE

 

Motto:

... este mai presus de orice indoiala faptul ca fiinta umana recunoaste divinitatea sa arhetipala, doar cind are nevoie de Dumnezeu...”

(Theophil Magus)

ECCE HOMO

 

Cea mai mare problema a Lui Dumnezeu – pesemne doar in aceasta lume paminteana - ramine in continuare cea mai inalta, desavirsita si iubita creatie a Sa, omul.

De ce?

Spre exemplu:

dincolo de orice alte motive si argumente, cel mai simplu si mai puternic motiv/argument este faptul ca Satan insusi indubitabil Il recunoaste pe Dumnezeu ca Domn absolut nu numai pe Pamint, dar si al Universului necuprins.

Si se teme de El.

Si se supune Lui Dumnezeu chiar daca lupta din rasputeri impotriva Lui (marturiile dovezile abunda, incepind cu literatura mitologica si sfirsind cu textele religioase, chiar si cele filosofice; nu mai vorbim de creatiile artistice…, dar cu nimic mai prejos, cele stiintifice).

Doar omul se intreaba sec si astazi:

daca este, cine sau ce este Dumnezeu?

Totusi, tot omul nu se indoieste nici o clipa de existenta lui Satan.

Mai mult, beneficiaza premeditat de aceasta existenta si, nu o data, cu intensa placere, cu negraite satisfactii. Da, si fara prea multe comentarii, asa este !

(Banuiesc ca nimeni nu are nevoie de dovezi in acest sens, nu-i asa?)

Atunci, te poti intreba firesc:

cine este sau ce este omul?

Ramine deci, acel emblematic strigat: Ecce homo! (Ioan 19/5) al lui Pilat , cind L-a aratat multimii pe Domnul Iisus Christos avind coroana de spini si haina de purpura…

Rastigneste-L ! Rastigneste-L ! (Ioan 19/6)

au strigat toti oamenii... odata cu preotii si slujitorii lor.

***

... tzincii rasfira/

galbui frunze sub azur.../

...toamna de aur...”

***

RISCUL DE A CREDE

 

In interogatiile sale filosofice, Martin Buber

( filosof si teolog evreu/1878-1965),

referindu-se la existenta lui Dumnezeu, scrie ca:

daca ar exista Dumnezeu, nu ar mai fi nici o deosebire intre Credinta si necredinta...”

“… riscul Credintei nu ar mai exista “ , conchide filosoful in lucrarea sa “Philosophical Interrogations” .

Deci, eu inteleg astfel:

Daca Dumnezeu exista – nu mai e nevoie de Credinta.

Daca Dumnezeu nu exista – iarasi nu mai e nevoie de Credinta.

Asadar : riscul de a crede devine identic cu riscul de a nu crede.

***

Atunci - care este riscul de a crede?

***

Riscul de a crede este acesta: Cum il explici pe Dumnezeu cind Il descoperi? Il rastignesti din nou pe Dumnezeu Iisus Christos?

Fiindca negresit Il vei descoperi.

***

... din batrinul pin/

ciorile tipa prelung.../

octombrie trist...”

***

(from "Theophil Magus – Living in America" // Copyright © 2011 by Leonard Oprea. All rights reserved. Leonard Oprea created the Breathing, an original type of essay in Romanian and world literature.The Breathing is a short, simple yet profound meditation on human condition, a meditation ended by a haiku. But - this haiku does not finish the meditation. In fact, it re-opens this reflection to new questions and responses on human destiny. There are 100 Breathings in Leonard Oprea's work "Theophil Magus – Confessions 2004 – 2006", ed. "Universal Dalsi", 2007, Romania)

Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Iunie 17, 2011 la 5:38am

În completarea a ceea ce am spus despre Duhul Sfânt, revin cu două citate din Biblie:

Slava lui Dumnezeu este să ascundă lucrurile, iar mărirea regilor e să le cerceteze cu de-amănuntul.” (Pildele lui Solomon – 25.2)

Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este cercetătorul acestui veac? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii.” (1Corintieni 1.20-21)

Ştiţi ce i-a cerut Solomon lui Dumnezeu când a ajuns rege?

I-a cerut înţelepciune să poată conduce poporul.

Credeţi că înţelepciunea este contemplarea sau extazul în faţa frumuseţilor Creaţiei şi fuga de obligaţii şi de răspundere?

Sau este rugăciunea către Dumnezeu de a câştiga la loto sau de a lua examenele fără a învăţa?

Vedeţi ce a spus doamna Adriana Yamane într-unul din mesale adresate mie: se cunoaşte tehnologia clonării unei femele din materialul genetic existent în coastă.

Ştiţi ce înseamnă clonare?

Copiere identică a naterialului genetic, dar, din punct de vedere mitocondrial, numai al celui feminin, deoarece omul nu-l vede pe Adam mtDNA la lucru.

Păi dacă este copiere, de ce Dumnezeu sau omul au făcut femeie în loc de bărbat?

Ştiţi ce înseamnă în termeni ştiinţifici "pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor"?

Înseamnă transferul cunoaşterii lui Dumnezeu către om?

De ce a spus Iisus Hristos: "nu vă îngrijiţi de ce veţi spune că Duhul Sfânt va vorbi prin voi"? Cum de au vorbit apostolii în limbi străine dacă ei nu cunoşteau carte? Cum de a vorbit cu gura asina lui Valaam? Cum de un student sau elev care nu ştie nimic i-a zece la un test grilă?

Dacă elevul are un telefon mobil performant transmite testul prietenului său deştept aflat departe, în spatele uşilor închise, şi primeşte imediat răspunsurile, wireless.

În acest caz, în locul elevului incompetent vorbeşte duhul elevului deştept.

Vorba reclamei - "eşti mai deştept dacă ai un smart-phone".

Credeţi în această reclamă?

Viteza de transmitere şi de recepţionare a datelor către şi de la Dumnezeu este extraordinar de mare, deoarece frecvenţa spiralei de ADN este de 88 PHz (1 PHz = 10 la puterea cincisprezece Hz) în timp ce viteza luminii materiale este de 300 GHz, iar cea de transmitere a datelor prin telefonul mobil este de 1,8 GHz.

Dacă omul nu va deveni un rege al ştiinţei care să descopere lucrurile ascunse de Dumnezeu, dar, aşa cum a spus domnul Leonard Oprea ("revelaţia este imposibilă în afara credinţei") atunci el nu are nici o şansă să primească Duhul Sfânt sau înţelepciunea lui Dumnezeu ci va procesa informaţiile pe care le vrea şi le doreşte el.

Acum omul de ştiinţă poate scrie propriile lui cuvinte în ADN-ul nuclear (cele 23 de perechi de cromozomi) dar nu şi în cel mitocondrial, deoarece l-ar distruge.

Viaţa nu este ceea ce dorim noi să fie, ci ceea ce vrea El, Creatorul!

Dacă nu vom înţelege ştiinţific ce este viaţa atunci omul necredincios va crea o viaţă artificială, incapabilă să primească Duhul Sfânt deoarece i s-a tăiat legătura wireless cu El, prin eliminarea la plante, la animale şi la om a mitocondriilor moştenite de la Adam (Adam mtDNA).

Credeţi că citatul din Geneză, referitor la "ceea ce a unit Dumnezeu, omul nu trebuie să despartă", se referă la divorţul oamenilor?

Nu, deoarece divorţul este permis biblic în caz de adulter!

Se referă la divorţul mitocondriilor, Adam mtDNA şi Eve mtDNA, făcut acum de om din neştiinţă şi din necredinţă.

Dacă staţi în contemplare, în propovăduiri şi în cereri de bucate la Dumnezeu (rugăciuni de tipul Doamne dă-mi) "vă rătăciţi neştiind Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu", în timp ce lumea se umple de clone incapabile să-l vadă pe Dumnezeu!

Înţelepciunea, conform unui studiu de marketing al cunoaşterii, este o combinaţie proporţională între teama de necunoscut (10%), emoţii (38% - EQ, simţuri organice de funcţionare logică a vieţii), inteligenţă (32% - IQ, "mintea logică") şi încredere (20%). Teama şi încrederea formează aşa numitul coeficient de conformanţă sau de credinţă (30% CQ, un fel de GPS de orientare) că cineva de lângă mine (la început părintele, apoi profesorul şi apoi Domnul) este mai deştept decât mine şi-mi transferă eşantioane din cunoaşterea sa, pe care eu le integrez cu mintea mea atunci când mă împiedic şi nu pot să merg mai departe cu propriile mele picioare.

De cine să mă tem eu şi în cine să am încredere?

"Sfârşitul temerii de Domnul este înţelepciunea"! (Isus Sirah 21.12)

Mă tem de prostia şi necredinţa umană şi am încredere în ştiinţa lui Dumnezeu!

"Multe am a vă spune dar nu le puteţi duce"!

“Ca şi flori în poarta vieţii

Bat la porţile gândirii,

Toate cer intrare-n lume,

Cer veşmintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi,

Pentru propria-ţi viaţă,

Unde ai judecătorii,

Neînduraţii ochi de ghiaţă?

Ah! Atuncea ţi se pare

Că pe cap îţi cade cerul:

Unde vei găsi cuvântul

Ce exprimă adevărul?”

Criticilor mei - Mihai Eminescu

Comentariu publicat de Adriana Yamane pe Iunie 16, 2011 la 6:38pm

Cu toata dragostea, si cu toata placerea, Camelia.

Expansiunea Constiintei, atunci cand simti ca esti una cu cerul, ca te-ai topit in extazul apelor si in oceanul stelelor, este ..."pure Bliss": Fericire Totala.

Traduc inca un pasaj din aceeasi carte, finalul unei meditatii cu Arhangheli:

"in final imagineaza-ti un nor enorm de lumina, un nor binevoitor, care pluteste deasupra corpului tau. Este Shekina, prezenta Divina Feminina. Lasa ca lumina pornita de la Shekina sa coboare incet asupra ta, inbratisandu-te cu iubire, invaluindu-te cu protectia Ei plina de tandrete, leganandu-te pana cand simti ca ai atins cea mai blanda si mai calma stare de spirit, cea mai impacata stare din cate ai simtit vreodata. Inconjurat/a de ingeri, esti in acelasi timp in bratele Bunatatii Infinite, a Sigurantei Absolute".

In alt capitol..."ori de cate ori [omul] se lasa cuprins de deprimare, [uitand Bucuria], el exileaza Prezenta Divina (Shekina)". Cu alte cuvinte Tatal este Actiunea, iar Mama este Prezenta. Una izvoraste din cealalta, si fiecare exista prin cealalta. Este o mare fericire sa stii ca nu esti orfan de unul din parinti, sau de celalalt.

O dulce imbratisare,

AY

Comentariu publicat de Adriana Yamane pe Iunie 16, 2011 la 3:58pm

Camelia, de ce numai o mica parte din ceea ce simti si gandesti este adevarat? De ce nu TOTUL?

Cred ca poti gasi ceea ce cauti referitor la Duhul Sfant in cultura Ebraica, mai precis in Iudaismul mistic.

Duhul sfant este descris aici ca fiind Ruach-Ha-Kodesh, sau Constientizarea Emotiilor. Traduc pentru tine din cartea "God is a Verb" de Rabbi David.A.Cooper: "Spiritualitatea noastra se bazeaza pe nivelul "ruach" al sufletului....nivelul la care ne simtim miscati pana la lacrimi de un lucru frumos, de o melodie, sau chiar de un simplu moment in mijlocul naturii. Atunci cand Ruach este ridicat la cel mai inalt grad, atingem starea de constiinta numita ruach-ha-kodesh, care se traduce literal prin "duhul sfant". Aceasta este o stare de constiinta care transcende starea de constiinta obisnuita, o stare prin care reusim sa traim in alte dimensiuni ale realitatii, capatand constiinta clara a modului in care se va desfasura viata noastra. Esta starea naturala a profetilor. 

AY 

Comentariu publicat de Adriana Yamane pe Iunie 16, 2011 la 6:46am

@Camelia Radu: Poate ca nu cu mintea "logica" ne apropiem de aceasta intrebare, ci cu un alt fel de minte. Pentru mine lucrurile stau cumva ca in povestirea de mai jos:

Exista in casa noastra de deasupra norilor un loc unde stau la coada cei veniti din lumea terestra; toti au buzunarele pline de pietre pretioase...unii au rubine, altii au diamante, smaralde...marmura...granit...tot ce vrei. Fiecare are optiunea sa pastreze (din) aceste pietre sau sa renunte la ele. Oamenii se indreapta catre un ...sa-i zicem "birou" unde pot sa lase pietrele functionarului respectiv, sau nu. Multi le arunca pur si simplu pe jos, pentru ca le ingreuneaza mersul. Cei care nu mai au nevoie de nici o comoara de acest gen, ies pe o usa care duce ...afara, in aerul albastru. Privind afara, putem vedea cum fiecare devine un fel de pasare de lumina, ca un porumbel alb. Sunt tare frumoase fiintele de lumina. Cand am fost acolo sa vad aceste lucruri m-am apucat sa adun pietrele de pe jos, ca sa le dau celui de la birou. Le-a luat zambind si le-a pus intr-un sertar. Apoi, vazand ca nu mi-am oprit nimic, mi-a dat o bucata de ambra, o lacrima de copac, ca sa vin cu ea inapoi...un "ceva" - mi-a spus prietenul meu - care sa imi dea motiv momentan de existenta materiala, dar care sa nu aiba greutatea unei pietre. Este un compromis pe care il accept. Ce vad in acesti porumbei albi? Vad spiritul neimpovarat de "valori" terestre care sa-i ingreuneze existenta si zborul liber. Locul unde merg este un loc frumos, dar am inteles ca exista si locuri in care oamenii cara dupa ei lucruri extrem de grele.  

 

Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Iunie 16, 2011 la 2:13am

@ Adriana Y 

Din nou vă mulţumesc pentru răspuns!

Cam acelaşi răspuns l-am primit de la un călugăr de la Mănăstirea Frăsinei: să nu aştept confirmarea de la oameni, ci de la Dumnezeu.

Din acest motiv nu am mai insistat pe la porţile instituţiilor lumii, acreditate ştiinţific, să dea un răspuns raţional. Sunt mulţumit că mi-am editat lucrările şi le-am înregistrat conform legii ISBN şi sunt sigur că răspunsul, pozitiv sau negativ, va veni din reacţia inversă a naturii la acţiunea directă a omului asupra ei.

@ Camelia Radu 

Încerc să dau un răspuns ştiinţific, chiar dacă par lipsit de smerenie, deoarece altceva nu cunosc în profunzime şi mi-e greu să vorbesc altfel despre Duhul Sfânt.

Privind din punctul de vedere al managementului cunoaşterii şi calităţii totale, în timpul unei creaţii umane Managerul lucrării are un plan virtual (proiect tehnologic - numit Project) şi, conform acestuia, atrage resursele necesare realizării lui (oameni, finanţe, energie, mijloace de producţie, materiale). În timpul lucrării se urmăreşte trasabilitatea fiecărui element participant la lucrare, aceasta fiind înregistrată într-un dosar de istoric al lucrării, separat de proiect, numit Hystory Docket. În momentul în care lucrarea nu poate fi realizată întocmai proiectului, din diverse motive, unele previzibile, altele nu, Abaterile de la proiect sunt înregistrate în istoric. Previziunile, Neconformităţile şi Acţiunile Corective sunt deasemeni înregistrate în istoric. La finalul lucrării, cele două baze de date, Project şi History Docket, sunt stocate pentru a putea fi utilizate raţional în alte lucrări asemănătoare.

În creaţiile umane, marea majoritate a lucrătorilor sunt conformişti, persoane care execută lucrarea întocmai Planului (un fel de credincioşi) fără să-şi bată capul cu înţelegerea lucrării în ansamblu, dar există şi avangardişti care vin cu idei noi, unele bune, altele rele, care sunt supuse analizei managementului proiectului.

Paralel cu informaţiile complete obţinute din lucrare există un Sistem de Controlul şi Asigurarea Calităţii Lucrării, care colectează eşantioane din lucrare pe care le compară cu informaţiile declarate oficial de lucrători în vederea depistării unor neconformităţi ascunse şi a prevenirii extinderii acţiunii lor în lucrare.

În conceptul meu Dumnezeu este o Fiinţă extrem de inteligentă şi extrem de puternică, ce posedă o bază de date imensă şi deasemeni o energie imensă.

Duhul Sfânt ar putea fi această bază de date imensă în care este stocat şi infimul Plan al Creaţiei universului nostru, dar şi alte informaţii.

Secţiuni din Planul Creaţiei au fost realizate de Dumnezeu, dar, după creaţia omului, i s-a transferat acestuia responsabilitatea Administrării Creaţiei cu scopul ca omul să o cerceteze, să o înţeleagă şi să o repete, într-un viitor deasemeni prevăzut în Plan.

Pentru ca omul să lucreze în cunoştinţă de cauză, Dumnezeu i-a transmis printr-o tehnologie necunoscută, dar asemănătoare sistemelor moderne de transmisii de date prin câmpuri electro-magnetice, secţiuni din Planul Creaţiei. Aceste secţiuni au fost recepţionate corect de cele şase mari religii, care le-au implementat, mai bine sau mai rău, în modul lor de viaţă. Alte tradiţii şi religii au dispărut, deoarece cunoaşterea lor s-a bazat pe alte informaţii decât cele conforme planului (vezi mayaşii conduşi de astre şi previziunile lor astrale - “Oasele preoţilor şi prorocilor şi oasele locuitorilor ... vor fi aruncate înaintea soarelui şi a lunii şi înaintea întregii oştiri cereşti pe care ei le-au iubit şi cărora au slujit şi pe urma cărora au umblat, pe care le-au căutat şi cărora s-au închinat.”  - Ieremia 8.2)

Ştiinţa omului, ultima mare religie a lumii, este fondată tot pe revelaţii, dar în marea lor majoritate ele sunt bazate pe reiterarea informaţiilor cunoscute în microprocesoarele biologice, numite creier, până când apare ... EVRIKA.

Charles Townes, exprimă în articolul său “Convergenţa între ştiinţă şi religie”, un punct de vedere interesant asupra acestui tip de revelaţii bazat pe IQ: “Noi nu ştim să descriem procesele mentale, care antrenează creaţia în astfel de licăriri ştiinţifice noi şi importante. Dar este clar că marile descoperiri, marile salturi, se datorează rareori pretinselor metode ştiinţifice. Cel mai adesea ele sunt rodul revelaţiilor, ca în cazul lui Kekule, prin forţarea imaginaţiei, dar întotdeauna în cadrul realităţii.

În conceptul meu, ştiinţa va conduce atât la "zidirea raţională a  lui Dumnezeu" (Apocalipsa 3.14) cât şi la crearea răului suprem (Apocalipsa 2.12) în cadrul unei religii bazată numai pe înţelegerea perfectă a fenomenelor organice ale Creaţiei (“Pe toate le-a fǎcut Domnul fiecare cu ţelul sǎu, la fel şi pe nelegiuit pentru ziua nenorocirii”. – Pildele lui Solomon, 16.4), dar care nu-L vede pe Creator.

Toate aceste fenomene au fost planificate şi prevăzute de Dumnezeu şi sunt stocate de la început în Duhul Sfânt. Omul lucrător, prin cercetare, stochează o parte din informaţiile trăirii lui pe suport fizic, numit Istoria Umanităţii, dar Dumnezeu, printr-o tehnologie de stocare a informaţiei pe câmp electro-magnetic, le stochează pe toate în Cartea Vieţii.

În opinia mea, Duhul Omului, este o imensă bază de date stocată pe suportul electro-magnetic creat de Dumnezeu special pentru acest History Docket (câmpul îngerilor), dar care, asemeni creaţiilor umane, este dublu stocat: pe sufletul organic (sumă de corzi sau stringuri de medie frecvenţă - aura energetică a organismelor vii), care se reîntoarce în creaţie (reîncarnare) pentru a asigura reacţia inversă ce poate fi cunoscută omului, şi pe duh sau spiritul divin (coardă energetică - string), care urmează un alt traseu, fiind analizat numai şi numai de către Managerul Suprem.

Sper să nu bat câmpii electro-magnetici şi să nu mă abat prea mult de la cele patru vânturi ale Creaţiei (Daniel 7.4).

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor