Literatura: Aurel I. Zăinescu .... , Gheorghe Apetroae, Sibiu

 

RESTITUIRI – Aurel I. Zăinescu : un scriitor important din perioada socialismului românesc pe care l-am uitat?!

 

  La amiaza zilei de 3 aprilie 1988,  în spațiul Casei de Cultură a municipiului Sibiu s-a desfășurat una dintre sedințele cenaclului literar sibian ”Lumina”, la care a ținut să participle și  poetul  publicist Aurel I. Zăinescu (1939-2004), secretarul de redacție al revistei literare ” Luceafărul”,de  la acea vreme.  Este vorba de poetul eseist cu tonalități epice agresive și uneori caustice în discursul versificat bine articulat,  de un publicist și scenarist de anvergură, cel care a fost și a rămas un scriitor reprezentativ, reper al literaturii române, având un rol special - de columnă dacică, alături de Adrian Păunescu, Alexandru Brad, Corneliu Vadim Tudor pe linia literaturii  patriotice, a  trecutului unui popor cu fond tracic, de cel care și-a dorit participarea la această ședință. 

   Acest scriitor, despre care ne vorbesc astăzi cu respect și pioșenie Aurel Gubandru și alții care l-au cunoscut, a fost prezentat membrilor cenaclului de către poeta sibiană, coordonatoarea cenaclului Artemiza BOTNAR, aceasta reliefând contribuția lui A.I. Zăinescu la promovarea predilectă a literaturii pentru copii și tineret, la promovarea literaturii creată de adolescenții și de tinerii cu  vocatie literară, cu energii și valențe creatoare, pe care acesta le-a sesizat în cadrul cenaclului sibian și le-a înserat  pe spații largi în paginile următorului număr al revistei literare ” Luceafărul”.

      A fost atunci motivul  pentru care câțiva elevi din școala sibiană deosebit de  talentați în versificația juvenilă,  să-i reamintim doar pe elevii  Emil Popa, Sanda Iosif și Cătălina Ștefan,  și-au expus în această ședință cu succes încercările lor literare.  Poemele prezentate de tinerii scriitori, așa cum au fost caracterizate de oaspetele cenaclului:  ” au excelat prin încărcătura de sensuri, de semnificații, de  patriotism”, fiind receptate  de A.I. de Zăinescu, cel care a debutat în presă, în anul 1971, ca redactor la ”Scânteia Tineretului” și, în scurt timp, în anul 1972 să devină redactor șef al acestei publicații, ca fiind semnificante  sub aspectul valorii literare, peste vârsta acestor tineri scriitori, ca abordare a vieții  și lumii exterioare, a fanteziei și cunoasterii , așa cum le văd aceștea și cum reușesc, prin fuga de clișee, să le formuleze literar.   

       Pe parcursul ședinței, A. I. Zăinescu a ținut să remarce, în repetate rânduri, rolul deosebit al acestui cenaclu pentru promovarea creațiilor literare aparținând tinerilor și rol de pepinieră pentru literatura sibiană și națională contemporană.

    Partea a doua a sedinței  de cenaclu  a cuprins prezentarea de poeme pastel și poeme cu tentă filosofică desprinse din spațiile maturității literare, aparținând poeților Artemiza Botnar, Gheorghe Apetroae, Georgeta Sarafie, Vasile Munteanu, Gabriela Stuparu, Eugen Jitariuc, Dan Ioan Bogdan, Adriana Mohai, Ovidiu Tomuleț ș.a. 

       A.I. Zăinescu a rămas încântat de valorea creațiilor expuse și în urma unei analize critice atente și exigente  a lucrărilor expuse, acesta s-a oferit să aloce un spațiu sporit , o întreagă pagină a revistei ”Luceafărul” într-un alt număr al revistei, angajament îndeplinit de domnia sa doar parțial…  S-a reținut la A.I. Zeinescu accentul pus de acesta pe literatura patriotică, dar nu prin cea pătrunsă de tarele proletcultismului, ci  prin fuga de mimesis,  de psedo- literatură, acea literatură ingénue care să se constituie  piatră de boltă a talentului și consacrării unui scriitor, făcând,  în acest sens,  referiri importante la  poeții Văcărești, la Dosoftei, Eminescu, Alecsandri, Octavian Goga și alti  poeți clasici, care au ținut să abordeze într-un mod strălucit această temă în limitele esteticului și lingvisticului, apreciind, în aceași abordare, și poezia patriotică scrisă de poeți români contemporani, precum Grigore Vieru, Nichita Stănescu, Grigore Hagiu, Adrian Păunescu ș.a. Mai mult acesta se declară angajat solemn în sfera ritmului fluidic al sonanțelor epice, mytosului românesc și mai puțin în cea a lirizării elenice și daco –oralo- mioritice…  În cea de a treia parte a ședinței s-au ascultat și comentat constructiv de către membrii cenaclului poemele expuse de A. I.  Zăinescu,  printre care: ”Întoarcerea fiului risipitor la părintele său și mai risipitor”; ”Noaptea e singură”; ”Clopotele Albei Iulii”;  ” Fluturi prin aer” ș.a., poeme înserate în volume, dintre care unele cu ușoră tentă socialistă, dar toate străbătute de personalitatea poetului care excelează în abordarea complexului genezic al devenirii noastre naționale, în armonia comunicării.

    Poetul,solicitat de auditoriu, a dorit să-și prezente la finalul ședinței activitatea sa ca poet și eseist, activitatea literară în cadrul revistei ”Luceafărul” cât și activitatea de presă cu calitatea de responsabil  de redacție al ”Scânteii Tineretului”, dar și cea de conducător al paginii de cultură la Agerpress.

   A făcut referiri civile asupra condiției sale, fiind născut în satul Dara din cunoscuta comună buzoiană Pietroasele,dar mai ales asupra operei sale publicate: ”Zeii neantului”, în anul 1997; ” Recviem într-un cimitir de mașini”, în anul 1969; volumul ”În zale albe”, în anul 1971; ”Grădinile ascunse, în anul 1974. În final și-a prezentat activitatea sa din perioada de tânăr scriitor  în cadrul cenaclurilor literare, amintind cu cu mult interes de participarea domniei sale la ședințele cenaclului ”Labis”, de la Casa Monteoru, de cenaclul buzoian,  cenaclurilor”Neculuță” și  ”Gheorghe Preoteasa”,  alături de nume importante ale literaturii române contemporane, precum  Ovidiu Genaru, Ion Gheorghe, Mircea Ichim, Ion Băieșu, Florentin Popescu,  Viorel Frâncu, Ion Gătej, Nicolae Pogonaru, Mihai Boghițoiu, Gheorghe Istrate, Dumitru Dănăilă, Constanța Buzea, Dumitru Țepeneag, Valeriu Oișteanu,C. Abăluță, poetul ieșean Dan Laurențiu, Radu Cârneci, Gheorghe Ciobanu, Alexandru Oproescu, Bucur Chiriac, Passionaria Stoicescu  și de alte figuri emblematice ale literaturii noastre contemporane. A încercat, în același timp, să realizeze corespondențe, similarități și diferențe între aceste cenacluri și cenaclul Sibian ”Lumina”… După ședință, câțiva membri ai cenaclului, am întreprins împreună cu poetul Zăinescu un periplu  prin Agora Sibiului, acesta rămânând încântat de arhitectura construcțiilor și relatările noastre, consider pertinente, privind istoria acestei cetăți de sorginte medievală germanică… Nu știu ce poem o fi scris Aurel I. Zăinescu în urma întâlnirii sale cu Sibiul și cenaclul ”Lumina”, dar mi-am amintit cu drag de acea activitate literară , de emanația bucuriei trăirii în emoția evenimentului literare sibian, avându-l ca protagonist, de această data, pe poetul Aurel I,. Zăinescu, atunci când am parcurs, cu mult drag, un comentariu apărut pe o pagină internet RDG78T5: A.I. Zainescu, la data de 24 mai 2014, un comentariu pertinent realizat de cei care l-au cunoscut  bine pe scriitor și din diverse biografii, cum ar fi cea a lui Ștefan Goanță, printre mărturisitori, trăitorii în preajma lui A.I Zăinescu la multele evenimente literare bucureștene, numărându-se:  Aurel Gubandru, Șerban Cionoff,  Ion Lazu, Bebe Ravescu, Florin Răzvan Mihai și Nicolae Havriliuc. Felicitări pentru cei care l-au memorat pe A. I. Zăinescu într-un amplu și reușit comentariu! Gheorghe Apetroae, Sibiu.  

 

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor