Literatura: Pe stânci, la Palos; Gheorghe Apetroae, Sibiu

PE STÂNCI, LA PALOS

Christopher-s Song on the cliffs at Palos -

 Gheorghe Apetroae, Sibiu

Pe când crisele-i coapse le dezgolea

abisinic şi ai ei nuri îi frământa

dezlănţuit cu întregul ocean,

cu glasul aprins, El, Cristofor

îi şoptirile inimii, o privea princiar:

 

- Felippa mea frumoasă, dorită,

plină de farmec şi sfioasă-n cuvânt,

tu m-ai renăscut şi vindecat în Levant

cu surîsul pur și cu al tău sărut...!

Chinul meu, în rostul tău s-a stins,

și m-ai reîmplinit...,

nuntind cu tine în marele palat,

la Palos,

Veneră, pe stânci ţi-am jurat

credinţa neţărmurită,

cum marmurei albe, valul din larg...

 

Ea îl privea zeu al luminii şi mării,

cunună de irişi albaştri

îi puse pe frunte,

și clipele-i erau acum împărţite

în numai plăceri şi-n fiori,

uitând de lungi nopţi de nelinişti,

de zilele grele de mari aşteptări...

 

Erau acum împreună, acoperiţi de lauri şi roze

şi legănaţi de un madeiric ocean,

la Palos, în castelul pe stânci,

în destrămarea freneticelor valuri

 

 amorul lor primea peceţi stelare,

cum Luna pe larg, rangul regal...

Fericirea ei era iarăşi a lui,

era a lor..., ... ca-ntr-un vis ireal...!

Vizualizări: 6

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor