Îmi dansează pe umeri tot cerul
Şi stelele zburdă întruna râzând;
Se prind în horă şi norii
Şi ploile toate îmi sapă mormânt.

Vântul se joacă nebunul…,
Furându-mi din clipe, cântând;
Copac desfrunzit pân’ la ramuri,
M-acopăr de frig, cu pământ.

Cioturi de crengi imploră toţi sfinţii,
O soartă jucată de ei la barbut;
Mi-au rămas doar visele… şi dorul…,
Ce-aprind lumânări suspinând.

Cândva, tot ce-am numit a fi “zborul”,
Acum e-ngropat în pământ
De popi cu sutana murdară
Sub cerul albastru, cântând.

Vizualizări: 8

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor