Lucreția Berzintu în dialog cu jurnalistul Cristian Bucur, președintele Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, Canada

Lucreția Berzintu în dialog cu jurnalistul Cristian Bucur, președintele Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, Canada

Motto:  În măsura în care ceilalţi oameni trec prin viaţă şi nu lasă nicio urmă, ca peştele care trece prin apă şi nu lasă nicio urmă, ziaristul este cel care lasă câte o urmă prin zilele trăite, prin intermediul articolelor pe care le scrie, prin intermediul unei imagini, prin intermediul unei atitudini. De aceea, ziaristica este poate una din cele mai frumoase meserii...(Nicolae Dabija în ziarul EverydayJournalism, interviu, 17 decembrie2012)

Lucreția Berzintu (L.B.): - Mass-media, definită ca ”a patra putere în stat”, în ce măsură își exercită acest rol, astăzi?                                                       

Cristian Bucur (C.B.: -  Presa de azi are o responsabilitate foarte mare, deoarece complexitatea si multitudinea surselor de informație implică o mult mai atentă validare. Nu mai este suficient să vedem un eveniment, trebuie însă și interpretat, însă fără a induce cititorului, ascultătorului sau privitorului vreo idee deja fabricată.

L.B.: - Cum apreciezi presa de limba română din afara României vizavi de cea din România?

C.B.: - Opinia mea a fost și rămâne că presa de limba română din afara României este mai liberă. Dezavantajul este că aceste publicații, emisiuni sau site-uri dispun de mijloace financiare foarte reduse, de unde și lipsa corespondenților plătiți. Presa din România este, în general, aservită intereselor politice susținute de patroni.

Pentru noi cei din diaspora este important schimbul de informații între jurnaliștii trăitori în cele 4 colțuri ale lumii, de unde și utilitatea unei Asociații de jurnaliști cum este AJRP.

L.B.: - Se poate vorbi de o oarecare osmoză între unii jurnaliști și putere, astfel afectându-se libertatea presei?

C.B.: - Libertatea presei se poate menține numai printr-o luptă continuă și permanentă! Tentația este mare pentru jurnaliștii mai mult sau mai puțin cunoscuți să colaboreze cu guvernele în schimbul unor recompense materiale sau chiar posturi în administrații. Cu câteva excepții, jurnaliștii nu sunt oameni bogați, dimpotrivă aș spune, dar să nu uităm ca și ei au familii și copii.

L.B.: - Internetul, prin platformele sale, a devenit cel mai puternic media. ”New Media”, a doua generație a internetului ”Web 2.0” care a amenințat presa tradițională, a condus la dezvoltarea/ extinderea jurnalismului online. Când și cum ai făcut trecerea de la presa tradițională la cea online?

 C.B.: - Am realizat acum 6 ani deja că viitorul este online, astfel am migrat publicația Marca-RO de pe hârtie pe Internet exclusiv. De fapt este destul de simplu, atunci când cheltuielile cu tipărirea, distribuția și colaboratorii nu se acoperă, este evident că trebuie să te adaptezi. Multe publicații s-au adaptat, inclusiv unele foarte cunoscute. Sigur că modelul de business este diferit, însă și cheltuielile rămân sub control.

L.B.: - Platformele de comunicare online sunt interactive. În timp ce publicul e pasiv în media tradițională, devine participant activ în presa online prin comentarii. Ce abilități ar trebui să aibă jurnalistul vizavi de eventuale manipulări, atacuri la persoană ș.a. Cum procedezi?

C.B.: - Manipulări se încearcă tot timpul și asta de când lumea, așa că nu trebuie să ne mire. Atacurile la persoană se practică pentru a reduce jurnalistul care încearcă să comunice un adevăr. În cazul în care nu ai nimic să-ți reproșezi rămâne doar neplăcerea de a fi în centrul unui atac nedrept, problema este atunci când există vreun schelet în dulap. Suntem totuși privilegiați pentru că trăim totuși în țări în care jurnaliștii nu sunt asasinați sau închiși fără motiv.

L.B.: - Care sunt avantajele și dezavantajele ziarului online?

C.B.: - Printre dezavantaje ar fi lipsa senzației pe care o ai când atingi hârtia unui ziar, în rest nu prea văd altele. Pe online știrile circulă mult mai repede și mai bine la niște costuri mai reduse. Cum aminteam mai sus, modelul de business este diferit, iar felul în care apar veniturile este altul.

L.B.: - Practici mai multe genuri ale jurnalismului de informare, ca: știrea, interviul, reportajul. După mulți ani de experiență în acest domeniu, continui cu aceeași acuratețe, veridicitate, obiectivitate, imparțialitate, corectitudine și responsabilitate față de public. Ce te inspiră, ce te motivează?

C.B.: - Deși există momente în care aș vrea să mă îndepărtez, revin de fiecare dată cu dorința de a le împărtăși oamenilor noi aspecte ale ”adevărului” pe care îl descopăr. Chiar dacă unii nu vor să știe sau să înțeleagă, apar totuși niște semne de întrebare care le vor rămâne în subconștient.

L.B.: - Care sunt prioritățile în activitatea jurnalistică, ca președinte al Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AJRP)?

C.B.: - Colaborarea cu cât mai mulți dintre colegi și amplificarea mesajului nostru de cooperare între jurnaliștii de pretutindeni. Ne-am dori să avem cât mai multe filiale cum este cea de la Chișinău care are niște oameni extraordinar de inimoși.

L.B.: - Ministerul Românilor de Pretutindeni (în prezent Departament) a fost înființat pentru a veni în ajutorul românilor și organizațiilor românești din Diaspora. Cum a fost colaborarea de-a lungul anilor? Ce ne poți spune în acest sens?

C.B. - Din păcate, am avut aproape mereu impresia că acest Departament sau Minister are ca scop să îngreuneze comunicarea dintre românii din afară și cei din interior. Principala lor ocupație, finanțarea proiectelor, este mai degrabă un examen pe care mulți îl pică fără măcar să știe de ce. Nu ți se spune nimic, doar te vezi pe lista respinșilor și atât. Dacă încerci să faci contestație ai impresia că ai făcut cine știe ce păcat. Sunt multe semne de întrebare, însă nu cred că se va schimba ceva în viitorul apropiat sau mai degrabă...niciodata.

L.B.: - Am ajuns să trăim o perioadă de criză mondială de neimaginat, această pandemie a noului coronavirus. Care este opinia ta cu privire la tot ceea ce se întâmplă în țările afectate?

C.B. - Este o pandemie de panică în primul rând...creată de către colegii noștri din media. Sigur, virusul există, însă sunt atât de multe semne de întrebare și informații contradictorii încât chiar și pentru un jurnalist este greu să separe adevărul de minciună.

L.B.: - După această pandemie, a noului coronavirus care produce Covid-19, lumea va fi aceeași? Sau, perioada de criză este o tranziție spre o altă lume?

C.B.: - Personal cred că lumea se va schimba...rămâne de văzut dacă în bine sau nu.

L.B.: - Ce mesaj dorești să transmiți cititorilor?

C.B.: - Trăim într-o epocă în care tehnologia are un nivel de dezvoltare fără precedent și acest lucru are, bineînțeles, un impact asupra informației din spațiul public. Este din ce în ce mai greu, chiar și pentru cei care au experiență în filtrarea informației, să facă diferența dintre real și fals. De aceea, este foarte important pentru noi toți să trecem prin filtrul gândirii personale orice tip de informație. De asemenea, este bine să discutăm despre ceea ce citim sau vedem în media cu familia sau prietenii, în mod sigur schimbul de idei facilitează înțelegerea lucrurilor. Este, cred, important să înțelegem ce ni se întâmplă și de ce. 

Lucreția Berzintu,

Iași, 2020

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor