poezie, proză, muzică, arte plastice, foto, video, evenimente
Mă judec cu gândul pierdută în noapte
Pe-a timpului horă aşezată în mine,
Să pot să te chem, să pot fi ca tine,
Străină şi rece într-o lume departe.
Mă judec plecând dintre focuri ciudate
Spre alte idei, dar care tot fug de mine.
Doresc să le prind dar nu ştiu prea bine
Ameţită de vremuri orologiul cum bate.
Mă judec. Dar cum judecata străbate
Atâta pustiu ce-a lăsat ceasu-n mine?
Poate ochiul de vis ce în noapte mă ţine
Mă poate-nvăţa să trec peste toate.
Mă judec să fiu şi copil, şi bătrână,
Şi stană de gheaţă, şi foc de rubine.
Să pot să-mi trăiesc inocenţa prin mine,
Şi indoiala, şi teama ce au să tot vină.
Nu sunt acceptate comentarii pe acest blog
Multumesc mult, dna Elisabeta Luscan, pentru apreciere.
Mă judec. Dar cum judecata străbate
Atâta pustiu ce-a lăsat ceasu-n mine?
Poate ochiul de vis ce în noapte mă ţine
Mă poate-nvăţa să trec peste toate.
Multumesc mult, Maria, pentru apreciere.
... Mă judec să fiu și copil şi bătrână
Şi stană de gheață şi foc de rubine...
© 2019 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor