Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (34)

Vremea este schimbătoare ca… femeia

 

        Dacă spuneţi unui arab sau unui grup de arabi în limba filosofului Abu al Ualid Ibn Rachid, cunoscut sub numele latinizat de Averroes,    propoziţia simplă "Al jau muţaqalib bhal… imraa" (n.a. Vremea este schimbătoare ca… femeia), veţi reuşi să smulgeţi un zâmbet aprobator, chiar dacă până atunci eraţi în contradicţie de opinii, şi veţi fi considerat pentru totdeauna un om spiritual, un membru cu drepturi depline al… taberei bărbaţilor.

          Această propoziţie, pe care mai în glumă mai în serios o consider drept o modestă contribuţie personală adusă îmbogăţirii fondului de expresii al limbii arabe, am utilizat-o cu succes în numeroase ocazii pentru a începe o discuţie sau de a-i schimba subiectul.     

          Într-o seară de martie, când la Marrakech temperatura atinge valorile unei veri obişnuite din Bucureşti, mă aflam pe terasa restaurantului "Renaissance" (n.a. Renaşterea), situat la etajul al VII-lea al unui bloc comercial din noul şi modernul cartier Gheliz, unde prietenul meu marocan Sadec (n.a. Prieten) Maghribi (n.a. Marocanul) mă invitase la un pahar de bere. De acolo  aveam perspectiva întregului oraş, ca un operator din turnul de control, care urmăreşte pista unui aeroport. Discul soarelui dispărea rapid după capătul sud-vestic al crestelor înzăpezite ale munţilor Atlasul Înalt, care se zăreau la aproximativ 40 de kilometri depărtare, ca franjurii unei aurore boreale, lungi cât ţine orizontul sudic, făcând să se modifice brusc bilanţul termic şi să ne împresoare o răcoare alpină. La est se înălţa silueta suplă a minaretului moscheii Cutubia, construit în secolul al XII-lea, concomitent cu cel al moscheii Giralda din Sevillia şi al moscheii Hassan din Rabat, în spatele căruia se găsea un fundal galben, al nisipului adus peste munţi de departe, din deşertul Sahara, iar la vest distingeam acel edificiu ciudat, denumit Al Manara (n.a. Farul), care străjuieşte un bazin cu apă, puţin mai mare decât o piscină olimpică, unde cu sute de ani în urmă au învăţat să înoate soldaţii califilor. Jos percepeam forfota şi luminile bulevardului Muhammad V, ca o mărturie relevantă a edificării prezentului modern şi tumultos printre vestigiile unui trecut măreţ. O pată  verde, formată de vârfurile celor 180000 de palmieri, se întindea spre orizontul nordic. Atunci am înţeles că şarmul Marrakech-ului constă din  existenţa unor contraste, la care obligatoriu o componentă este  exotică, aflate concomitent în raza de acţiune a vederii turiştilor: deşert - înălţimi alpine, dune de nisip -zăpadă, palmieri - conifere, vestigii de sute de ani construite din piatră sau  pământ bătut (n.a. "terre pisée") - edificii moderne din beton sau metal, labirintul de străduţe înguste din  Madina al Qadima - bulevardele largi din Gheliz.

          Lângă noi  se mai aşezaseră doi arabi, deoarece la celelalte aproximativ 30 de mese nu mai erau locuri libere. Toţi aveam în faţă câte o sticlă de bere marocană "Flag speciale" şi nimeni nu a scos nici un cuvânt timp de câteva minute după care, ca la un semnal, toţi arabii au avut ceva de spus în limba lor, ignorându-mă total. Am reuşit să înţeleg doar că cei doi erau din "Mouritania" (n.a. Mauritanie) şi că cel mai în vârstă, de aproximativ 60 de ani era "tabib" (n.a. doctor), iar cel mai tânăr cu cel mult zece ani purta acasă uniformă de  "şurti" (n.a. poliţist). Atunci, profitând de modificările naturii, care au însoţit apusul de soare, am rostit formula  magică  în  arabă: "Al  jau muţaqalib bhal… imraa". Imediat  mi  s-a  dat atenţie  şi  toţi  au  început să vorbească în limba lui Jean de La Fontaine.

        - Da,  aşa  este,  m-a  aprobat "al şurti".  Femeile  sunt schimbătoare, au multe toane,  aruncă ochiade  şi  trebuie să fie ţinute în frâu, pentru a avea  linişte în casă.  De altfel, în Coran este scris că femeile care nu sunt supuse bărbaţilor trebuie să fie bătute şi închise în cămări până le vine mintea la cap.

        - În Cărţile lui Moise din "Vechiul Testament" se interzice până şi fiului femeii desfrânate să intre în obştea Domnului, am spus eu.

        - Vedeţi, aici textele sfinte musulmane şi ebraice se aseamănă, a intervenit "al tabib". Tot aşa, circumcizia este obligatorie atât pentru arabi cât şi pentru evrei. Apoi s-a uitat numai la mine şi mi-a spus: dumneavoastră, fiind creştin, dacă doriţi să vă căsătoriţi cu o arăboaică, este necesar să vă supuneţi acestei operaţii, care este una dintre condiţiile prealabile convertirii la islam. 

        - În primul rând nu doresc o a doua soţie, am replicat eu. De asemenea, nu mi-ar place să fiu mutilat...

        - Dar nu este o mutilare, mi-a luat vorba din gură „al tabib”. Această operaţie poate fi realizată la orice vârstă. De exemplu, mii de bărbaţi din India, Sri Lanka sau Filipine se convertesc anual la islam şi sunt  tăiaţi împrejur. Recent, un medic pakistanez a brevetat un dispozitiv cu ajutorul căruia această operaţie este mult mai precisă, fără riscuri neplăcute. De altfel, eu, care am avut relaţii sexuale cu multe femei creştine, vă pot spune că merită riscul. Faceţi sex cu o arăboaică şi veţi trăi clipe minunate! Arăboaicele fac totul ca soţul lor să se simtă bine în pat, să-l atragă, pentru că ele ştiu că dacă bărbatul anunţă verbal de trei ori divorţul, acest act devine imediat "de facto" şi "de jure", chiar dacă ele se opun. Dar, există şi diferenţe între musulmani şi adepţii cultului mozaic. De exmplu, evreii ortodocşi fac sex nu de plăcere, ci numai pentru procreare, în perioade bine stabilite. De aceea, ei folosesc un cearşaf prevăzut la mijloc cu o gaură rotundă, mare cât, să intre, de exemplu, o smochină crudă, cu care acoperă corpul femeii, pentru a se micşora contactul dintre parteneri la minimul necesar. Nu acelaşi lucru se poate spune despre musulmanii fundamentalişti, care dezbracă complet femeile. Totuşi, dacă un musulman face figura "69" cu una dintre soţiile lui sau cu toate, înseamnă că a renunţat foarte mult la orgoliul lui de bărbat.

        - Ce prostie! a intervenit brusc "al şurti". Programul meu de serviciu este foarte solicitant şi nu-mi permite să pierd timpul cu fantezii în timpul actului sexual. De aceea, eu am cumpărat patru soţii cu operaţia de clitorisectomie făcută încă din pruncie. Compatriotul meu ştie, dar poate voi nu cunoaşteţi faptul că în Mauritania această intervenţie  chirurgicală este practicată la cel puţin un sfert din populaţia feminină, deşi nu este prevăzută în Coran.  Fiecare dintre soţiile mele stă pregătită în camera ei pentru actul sexual, iar eu aleg la întâmplare, mă dezbrac de uniformă cu ochii pe ceas, termin repede ce am de făcut, mă îmbrac la fel de repede şi plec la datorie. Soţiile mele nu au dorinţe genitale, astfel că obligaţiile mele bărbăteşti sunt mult mai mici .

        - Aa, ce ignorant eşti! a exclamat "al tabib". Să ştii că mai există o zonă de puternică excitaţie situată nu la exterior, ci la celălat capăt…

        - Ia spune-mi, medicul din Pakistan a inventat cumva şi un dispozitiv pentru extirparea rapidă a zonei de excitaţie din interior? l-a întrerupt cu o voce tremurată "al şurti" pe "al tabib", ştergându-şi fruntea de transpiraţie.  

       - Constat că berea te ajută să ai fantezii malefice, i-a răspuns după o scurtă  pauză de gândire "al tabib", clătinând mustrător din cap...

 

 

Doru Ciucescu

 

 

Vizualizări: 79

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor