Ştiu foarte bine ce voi face mâine.

Mai mult decât atât,

Ştiu ce voi face luna viitoare, în anul ce vine,

Şi aşa mai departe.

Sunt operatorul de la maşina de copiat zile.

Nu am prea multe de făcut, nu am surprize.

Din când în când completez stocul de zile albe.

Le iau dintr-un mâine,

Inconştient că i-au rămas atât de puţine!

Ingredientele vin de la sine

Strecurându-se la miezul nopţii, din ieri.

Aceleaşi cântări dimineaţa la şase,

Aceeaşi pastă de dinţi cu gust de leşie,

Aceeaşi omletă cu jumări de curcan hrănit cu maşina,

Să nu se îngraşe.

Cei de la Bancă au schimbat culoarea somaţiilor;

Le-au făcut albastre.

Termenele, nu!

Cu pantofii scâlciaţi m-am obişnuit în anii lungilor patrulări.

I-aş purta şi în somn, cu ciorapi din mătase.

Mi-aş scrânti gleznele în alte încălţări.

Unde greşesc mereu, e la vreme.

Soarele răsare în fiecare zi la alte ore;

Parcă i-ar fi ruşine că se schimbă clima,

Că Planeta se încălzeşte peste măsură,

Concomitent cu îngheţul din sufletele noastre.

Aştept să apară şi celelalte ingrediente:

Barierele viitorului incert,

Amnezii fluturând la pălărie, scleroze,

Atrofii, încovoieri, bastoane, tăceri,

Plâns din senin, ciroze, bătrâna doamnă.

Voi schimba doar călimara.

Mai mult gri, din ce în ce mai şters, mai alb.

Ca o iarnă.

 

Vizualizări: 238

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Stănescu Aurel Avram pe Octombrie 11, 2012 la 8:38am

Trist însă bine scris

Nu sunt corector dar am observat o mică greşală...

Mi-aş scrânti gleznele în alte încălţări.

Comentariu publicat de Dan David pe Septembrie 18, 2012 la 9:27pm

Va multumesc pentru vizite si pentru gandurile puse alaturi.

Ma onoreaza.

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Septembrie 6, 2012 la 11:54am

like

Comentariu publicat de ALBU AURELIA pe August 31, 2012 la 3:33pm

Doamne cat adevar!

”Unde greşesc mereu, e la vreme.

Soarele răsare în fiecare zi la alte ore;

Parcă i-ar fi ruşine că se schimbă clima,

Că Planeta se încălzeşte peste măsură,

Concomitent cu inghetul din sufletele noastre” ...uneori am sentimentul ca nimeni nu vrea sa recunoasca acest adevar, ca oamenilor le este frica sa intrevada realitatea gri a vietii, si ca speranta exista undeva asa ca si pe o muchie de cutit. Adevarul e trist, si indiferent de ce va sa vina, avem nevoie de speranta.  Dar ”inghetul sufletelor noastre„ este o realitate abia perceptibila sau mai bine spus greu recunoscuta, si asta poate pentru ca noua generatie a inceput sa se obisnuiasca cu asta.

As spune ceva frumos legat de poemul dumneavoastra...dar sincer, nu ma simt in masura sa aduc aprecieri, am vrut doar sa punctez impresia ce mi-a lasat-o.

Comentariu publicat de CRISTIAN RACOVITA pe August 30, 2012 la 6:29pm

Cand vad si-acum ca omul

E-o pata de noroi,

Din inaltimi celeste,

Cobor iar printre voi.

..................................

Si fluturii s-aduna

Unde vad lumina ,

Spre lampa-ti sufleteasca

Multi or sa mai vina.

.....................................

Fragmente 

                          MANA LUZ

Comentariu publicat de caterina scarlet pe August 30, 2012 la 5:27pm

...ce frumos...

Comentariu publicat de Ionel Petrisor pe August 28, 2012 la 9:39pm

       A iesit cam cenusiu scrisul din cauza benzii cam uscate, nu insa poemul in sine. Ingredientele sant de vina. Eu spus banda si nu calimara crezand ca este batuta la masina si nu scrisa de mana. Si cu batrana doamna la sfarsit nici ca se poate fara prezenta ei! Buna toata ca o iarna sanatoasa!

Comentariu publicat de Ninel Vrânceanu pe August 28, 2012 la 3:45am

și încă ceva: lupta cu timpul...

acum plouă totuși. devenim toamnă...

   călimara dvs. este plină, o goliți pentru a o umple util...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor