îmi voi aminti mereu cum

din palmele maestrului muncite

întotdeauna puteam bea

o apă ciudată și clară  iar atunci

gâtul mi se curăța de uscate cuvinte

vărsam după aceea timp de 40 de zile

numai litere puncte semne de întrebare

la final exultam ofensiv oftam priveam

nostalgic podul ce despărțea

două sate ca două țări în prag de jihad

 

mi-l voi aminti mereu și pe moise care își

înfigea toiagul la marginea bărăganului

lăsa roba printre ciulini îmbrăca un costum cenușiu

pornea către redacția ziarului șansa buzoiană și

termina de scris cronica sportivă nu stătea de

vorbă cu noi dar pentru maestru oricum nu conta

 

 

pentru maestru cerul avea astăzi un final mâine un

altul uneori ploua cu lut alteori cu fluturi

iar vântul bătea inutil cu sunet de clopot și aplauze

străine din adâncuri

 

de la maestru am învățat să nu-mi port viața

în buzunarul de la piept al cămășii

de la maestru am învățat să nu mai pipăi

orb pereții casei mele de hârtie

imprimați cu un alfabet braille pentru ore și zile

 

 

de curând însă am primit ultima sa lecție

și cea mai cutremurătoare dintre toate

am aflat că vom încurca moartea cu liniștea

atunci când vom ști că moartea nu ne costă nimic

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor