¤

Maghiarii, urmaşi ai tracilor

de Octavian Sărbătoare,

Profesor de studii ale religiilor şi filosofie,

Sydney, Australia

.

De sute de ani există o opoziţie între români şi maghiari. S-au scris tomuri pe seama primatului de habitat, mai cu seamă despre cine are drepturi ca prim veniţi în Transilvania. Există o propagandă naţionalistă de ambele părţi, un fapt care uneori duce la schimb de opinii care de multe ori degenerează în cuvinte nedorite.

.

Istoria poporului maghiar nu este nici astăzi elucidată. Şi pe bună dreptate, faptul că avem de-a face cu o rasă indo-europeană vorbitoarea unei limbi altaice este dificil de explicat istoric. Aspectul etnic al poporului maghiar, fie că oamenii trăiesc în Ungaria sau în România, este indo-european, deci maghiarii sunt de rasă caucaziană. Realitatea observabilă este că nu poţi deosebi un român de un maghiar până când nu-ţi vorbeşte. Şi chiar şi atunci eşti prudent până când omul nu-ţi mărturiseşte etnia. În Translivania, unde maghiarii trăiesc alături de români, oamenii sunt circumspecţi să spună cuvinte neplăcute la adresa unei alte etnii, pentru simplul motiv că nu poţi şti după aspectul fizic naţionalitatea persoanelor care ascultă (portul naţional nu reprezintă o distincţie reală ci una convenţională).

.

Tezele dezvoltate de cercetători, cu referire la istoria tracilor, au clarificat faptul că aceştia aveau în vechime o zonă extinsă de habitat care cuprindea şi Câmpia Panonică (fie că-i numim traci sau geto-daci nu are importanţă pentru argumentul dezvoltat în acest articol). Astfel se pot face câteva deducţii simple de logică. Venirea maghiarilor, vorbitorii unei limbi altaice, în Câmpia Panonică a găsit acolo o populaţie de limbă latină. Dovezile sunt în rămăşiţele arheologice, obiecte ale civilizaţiei romanilor şi morminte cu inscripţii latine. Faptul că ulterior majoritatea populaţiei din Câmpia Panonică a devenit vorbitoarea unei limbi altaice, limba maghiară, nu elimină factorul rasial preponderent. Maghiarii sunt astăzi etnic europeni, o rasă caucaziană care se deosebeşte net ca aspect facial de orice popor de origine altaică, precum sunt mongolii sau popoarele turcice din Asia Centrală. Prin deducţie nu putem decât să ajungem la concluzia că maghiarii sunt genetic urmaşi ai tracilor. Analizele de tip ADN ar valida această ipoteză, maghiarii ca şi românii au strămoşi comuni: tracii.

.

Adeverirea acestei ipoteze are implicaţii de nebănuit. Maghiarii îşi pot revendica aceiaşi strămoşi ca şi românii, tracii. Şi ca o consecinţă animozitatea seculară între românii şi maghiari va înceta atunci când cele două popoare înţeleg că au origine comună deşi vorbesc limbi mult diferite. O altă consecinţă este revendicarea comună a românilor şi maghiarilor a aceleiaşi spiritualităţi autohtone, tradiţia zamolxiană a tracilor. Ca cercetător în domeniul istoric religios invit pe alţi cercetători să vină cu observaţii şi constatări de existenţa în tradiţia maghiarilor a unui filon spiritual ancestral de factură tracică zamolxiană şi să substanţieze sau să infirme afirmaţiile mele.

.

Vizualizări: 609

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Petrescu R. Raimond-Florin pe Aprilie 25, 2012 la 11:42am

Presupunănd că este adevărat, cum de vorbesc maghiarii o limbă uralo-altaică ? Este un fapt dovedit că la venirea lor în Cămpia Pannonică (945-985) limba lor vorbită era oarecum trecută de procesul iniţial de geneză lingvistică, ceea ce se bate cap în cap cu aspectul lor caucazian (cu care sunt de acord, toată lumea şi-a dat seama de asta !). Ar mai fi o ipoteză şi anume că aspectul lor caucazian se datorează puternicei alogenizări ce a întervenit în urma mixajelor repetate şi îndelungate cu românii, cu populaţiile celtice, slave şi germanice care existau în zonă. Ceea ce n-ar fi deloc de mirare.

Studiul National Geographic al bagajului genetic al popoarelor confirmă oarecum această situaţie: partea fino-turanică din genomul maghiar este abia 12,2 %... Bine, asta spune totuşi de o puternică influenţă mongoloidă, definitorie secolelor 5-7 (cel mai probabil), adică exact acea parte a istoriei lor pe care ei înşişi o cunosc mai puţin decât de cunoaştem noi istoria noastră. 

Mai există o variantă, aceea a unei alogenizări târzii (sec. 11-13), mărturisită de apariţia unor patronimice inexistente până atunci : Racz (sârb), Horvath (croat), Nemeth (german), Szekely (secui), Olah (român), Balasz (blond), Szabo (jude, cneaz), etc. Rămâne de văzut cum au reuşit să impună tuturor populaţiilor cu care au convieţuit uzul unei limbi ne-indo-europene, adică purtătoare a unei sintaxe şi morfologii diferite şi în aparenţă greu de înţeles, şi mai ales a unei semantici cu aproximări de sensuri fără de care nu ar fi putut asigura limbii un anumit grad de circulaţie şi uzanţă.

Comentariu publicat de Petrescu R. Raimond-Florin pe Aprilie 25, 2012 la 11:21am

Este întru totul surprinzător, dar nu imposibil.  Problema e : cum ar privi (şi primi) maghiarii această alternativă a realităţii imediate ???

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor