- De ce nu-mi bați și tu-n fereastră, doamnă,

Să mă scufund în decolteu-adânc,

Să-mi scald privirea-n el precum un țânc

Că sunt sătul de ploaie? Parcă-i toamnă,

 

Pe caldarâm e mâzgă și-n livadă

Nu sunt privighetori ori poate tac

Că vremea merge astăzi ca un rac

Și-n loc de flori mai spulberă zăpadă.

 

Îmbracă-te-n magnolie spre seară

Și calcă-mi fin peste melancolii,

Cu tocu'-nalt și minijup să vii

Și-am să te-ascund în suflet, primăvară!

 

- Stau lângă pragul nins al îndoielii

Dar nu-ndrăznesc, străine, să te strig,

Pe străzi se plimbă vântul şi e frig,

Amnezică, în profunzimea pielii,

 

Te simt curgând cu sângele deodată,

Ţi-aş da un nume dulce, de alint,

Aş bea din cupa palmelor absint

Şi-aş fi pentru vecie condamnată

 

Să înfloresc în vremuri fără soare

La geamul tău, o floare şi un gând

Deschise-n zori pe trupul meu plăpând,

Să îţi ofer şi-o zi de sărbătoare.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 29

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Aprilie 4, 2018 la 7:24am

o așteptam de prea mult timp...

Mulțumim, Angela!

Comentariu publicat de angela mihai pe Aprilie 3, 2018 la 6:17pm

Dupa atitea rugaminti ...iata ca primavara vine! Frumoase versuri!

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor